3 intrări

42 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nuri m. pl. 1. grații: vezi că avea nuri, avea pe vino ’ncoace ISP.; 2. fig. cu nuri, favorabil: soarta începe a fi cu nuri AL. [Turc. NUR, strălucire, frumusețe].

nurĭ m. pl. (turc. [d. ar.] nur, lumină, splendoare, frumuseță; ngr. núri, mină, spirit). Grație, farmec al uneĭ femeĭ. – La Pan și nurițe (p. rimă).

NORĂ, nurori, s. f. Soția fiului considerată în raport cu părinții acestuia. ◊ Expr. A intrat nora-n blide, se spune despre o femeie neîndemânatică la treburile gospodărești. – Lat. nurus.

NUR, nuri, s. m. (Pop.) Calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul, drăgălășenia, grația ei; p. ext. aspect atrăgător al unei femei; vino-ncoace. – Din tc. nur.

no sf [At: CORESI, EV. 205 / V: nuroră, (îrg) nor, (înv) nuoră, nur, nură, (reg) nororă, nuno / Pl: nurori, (reg) ~re, ~ri / E: ml nurus] 1 Soție considerată în raport cu părinții soțului ei. 2 (Îe) A intrat ~-n blide Se spune despre o femeie neîndemânatică la treburile gospodărești. 3 (Ban; șîs ~ de frate) Cumnată.

nur1 sm [At: IST. AM. 85r/6 / Pl: ~i, (rar, sn) ~uri / E: tc nur „strălucire, frumusețe”] (Pfm; mpl) 1 Calitate a unei femei sau a unei părți a ei de a atrage, de a plăcea prin farmecul, drăgălășenia, grația ei Si: (pop) nurețe, nuriță, vino-ncoace. 2 (Pgn) Aspect atrăgător al unei femei.

NORĂ, nurori, s. f. Soția cuiva considerată în raport cu părinții soțului ei. ◊ Expr. A intrat nora-n blide, se spune despre o femeie neîndemânatică la treburile gospodărești. – Lat. nurus.

NUR, nuri, s. m. (Pop. și fam.) Calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul, drăgălășenia, grația ei; p. ext. aspect atrăgător al unei femei; vino-ncoace. – Din tc. nur.

NORĂ, nurori, s. f. Soția considerată în raport cu părinții soțului. Moșneagul avea gineri și nurori, care locuiau cu el. SADOVEANU, O. VI 343. Iată ce am gîndit eu, noro, că poți lucra nopțile. CREANGĂ, P. 5. Baba zicea: moșulică, Vreu o noră precum nu-i. ALECSANDRI, T. I 208. ◊ Expr. (Familiar) A intrat nora-n blide v. blid. – Forme gramaticale: gen.-dat. nurorii și (familiar) norei; (urmat de un adj. pos.) noru- sau noră- (C. PETRESCU, Î. II 185). – Variantă: nuro (TEODORESCU, P. P. 53) s. f.

NUR, nuri, s. m. (Mai ales la pl.) Calitatea unei persoane (în special a unei femei) de a atrage, de a plăcea prin farmecul, drăgălășenia, grația ei; aspect atrăgător al unei femei; p. ext. atracție. Stăpînul meu sutașul se închină cu sănătate nurilor dumnitale. SADOVEANU, D. P. 50. Îngrijește-te mai bine de starea în care m-au adus nurii matale. ALECSANDRI, T. I 68. ◊ Fig. Și de-abia întîia oară dînsu-n lume se arată Blond și plin de «vino-ncoace» ca și-al dragostelor nur! MACEDONSKI, O. I 242.

NORĂ nurori f. Soție a fiului în raport cu părinții acestuia. ◊ A intrat ~a-n blide se spune cu ironie despre neîndemânarea unei persoane (care face zgomot cu vasele sau le sparge). [G.-D. nurorii] /<lat. nurus

NUR ~i m. mai ales la pl. Aspect atrăgător al unei femei. * Cu ~i cu deosebită putere de atracție. A face ~i a-și etala grațiile pentru a seduce pe cineva. /<turc. nur

noră f. soția fiului. [Dial. nor = lat. NURUS].

nóră f., pl. nurorĭ, ca soră, surorĭ (lat. nŭrus și nŏrus, pop. nŭra, din * nusus, vgr. ny[s]ós, scr. snushâ, vgerm. snur, ngerm. schnur, vsl. snŭha; it. noura, pv. noro, vfr. nuere, sp. nuera, pg. nora). Nevasta fiuluĭ. – Și nuróră: nurora poricinașă. (VR. 1911, 8, 208). V. ginere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

no s. f., g.-d. art. nurorii; pl. nurori

nur (pop.) s. m., (mai frecv.) pl. nuri

no s. f., g.-d. art. nurorii; pl. nurori

no s. f., g.-d. art. nurorii; pl. nurori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

noră (nurori), s. f. – Soția fiului. – Var. (înv.) nor. Mr. nor(ă), megl. noră. Lat. nǒrus, formă populară a lui nŭrus (Densusianu, Hlr., 78; Pușcariu 1190; Candrea-Dens., 1244; REW 6000), cf. it. nuora, prov. noro, v. fr. nuere (saintong. nore), sp. nuera, port. nora. Var. supraviețuiește în legături sintactice: noru-mea, noru-sa; pl. indică un paralelism cu soră. Pentru absența diftongării, cf. Rosetti, I, 60. E cuvînt de uz general (ALR, I, 260).

nur (nuri), s. n. – Atracție, farmec. Tc. (arab.) nur „lumină” (Roesler 600; Loebel 70; Șeineanu, II, 273; Lokotsch 1580), cf. ngr. νούρι, alb. nur „strălucire”. Se folosește mai ales la pl.Der. nurliu, adj. (seducător, încîntător), din tc. nurli.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HULUN NUR (DALAINOR, HULUNCHI), lac sărat în NE Chinei, în Pod. Bagra, la 539 m alt.; c. 1,1 mii km2. Ad. max.: 9 m. În el se varsă râul Kerulen și de aici izv. râul Argun.

MAN LEBT NUR EINMAL IN DER WELT (germ.) trăiești numai o dată pe lume – Goethe, „Clavigo”, act. I, scena 1.

NURI AL SAID (1888-1958), general și om politic irakian. De mai multe ori prim-min. (între 1930 și 1958). Înlăturat de revoluția din iul. 1958 și executat.

OSMAN NURI PAȘA (supranumit Al Ghazi) (1832-1900), general turc. Participant la Războiul Crimeii. A înăbușit răscoalele din Creta (1866-1869) și din Serbia (1876). Comandant al armatei turcești care apăra Plevna (1877), asediată de trupele româno-ruse (după o apărare de cinci luni, a fost nevoit să se predea). Ca ministru de Război (1878-1885), a reorganizat armata; a condus campania împotriva Greciei (1897).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

nuri s. m. pl. (pop.) calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul / grația ei; aspect atrăgător al unei femei; sex-appeal

Intrare: Nuri
nume propriu (I3)
  • Nuri
Intrare: noră
substantiv feminin (F98)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nora
plural
  • nurori
  • nurorile
genitiv-dativ singular
  • nurori
  • nurorii
  • norei
  • noră-
  • noru-
plural
  • nurori
  • nurorilor
vocativ singular
  • no
  • noro
plural
  • nurorilor
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nuro
  • nurora
plural
  • nurori
  • nurorile
genitiv-dativ singular
  • nurori
  • nurorii
plural
  • nurori
  • nurorilor
vocativ singular
  • nuro
  • nuroro
plural
  • nurorilor
nură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nuoră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nunoră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nororă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nur
  • nurul
  • nuru‑
plural
  • nuri
  • nurii
genitiv-dativ singular
  • nur
  • nurului
plural
  • nuri
  • nurilor
vocativ singular
plural
Intrare: nur
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nur
  • nurul
  • nuru‑
plural
  • nuri
  • nurii
genitiv-dativ singular
  • nur
  • nurului
plural
  • nuri
  • nurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

no, nurorisubstantiv feminin

  • 1. Soția fiului considerată în raport cu părinții acestuia. DEX '09 DLRLC
    diminutive: nurioară
    • format_quote Moșneagul avea gineri și nurori, care locuiau cu el. SADOVEANU, O. VI 343. DLRLC
    • format_quote Iată ce am gîndit eu, noro, că poți lucra nopțile. CREANGĂ, P. 5. DLRLC
    • format_quote Baba zicea: moșulică, Vreu o noră precum nu-i. ALECSANDRI, T. I 208. DLRLC
    • chat_bubble A intrat nora-n blide, se spune despre o femeie neîndemânatică la treburile gospodărești. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

nur, nurisubstantiv masculin

  • 1. popular Calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul, drăgălășenia, grația ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sex-appeal diminutive: nuriță
    • format_quote Stăpînul meu sutașul se închină cu sănătate nurilor dumnitale. SADOVEANU, D. P. 50. DLRLC
    • format_quote Îngrijește-te mai bine de starea în care m-au adus nurii matale. ALECSANDRI, T. I 68. DLRLC
    • format_quote figurat Și de-abia întîia oară dînsu-n lume se arată Blond și plin de «vino-ncoace» ca și-al dragostelor nur! MACEDONSKI, O. I 242. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.