3 intrări
47 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (10)
- relaționale (3)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- altele (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MATRIȚĂ, matrițe, s. f. Unealtă cu o cavitate interioară, alcătuită din unul sau din mai multe elemente, folosită la fasonarea, prin deformare plastică sub presiune, a unor materiale. ♦ Formă în care se toarnă literele de tipografie. – Din germ. Matrize.
MATRIȚĂ, matrițe, s. f. Unealtă cu o cavitate interioară, alcătuită din unul sau din mai multe elemente, folosită la fasonarea, prin deformare plastică sub presiune, a unor materiale. ♦ Formă în care se toarnă literele de tipografie. – Din germ. Matrize.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
matriță sf [At: VALIAN, V. / V: măt~ / Pl: ~țe / E: ger Matrize] 1 Dispozitiv în care a fost prelucrat negativul formei pe care trebuie să o aibă o piesă ce se fabrică prin deformare plastică, sub presiune Vz formă, tipar. 2 Piesă a mașinii tipografice în care este gravat sau imprimat negativul literelor sau al formelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRIȚĂ, matrițe, s. f. Unealtă cu o cavitate interioară, alcătuită din unul sau mai multe elemente, folosită la fasonarea, prin deformare plastică, sub presiune, a unor materiale. ♦ Formă în care se toarnă literele de tipografie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRIȚĂ s.f. 1. Unealtă în care s-a executat negativul formei care urmează să fie dată unui material prin deformare plastică sub presiune. 2. (Poligr.) Formă de turnat literele. 3. V. matrice [în DN]. [< germ. Matrize].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATRIȚĂ s. f. 1. unealtă în care s-a executat negativul formei ce urmează să fie dată unui material prin deformare plastică. 2. piesă a mașinii tipografice în care e gravat negativul literelor. (< germ. Matrize)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MATRIȚĂ ~e f. 1) Unealtă folosită la modelarea prin deformare plastică sub presiune a unor materiale. 2) Formă în care se toarnă caracterele tipografice. /<germ. Matrize
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MATRICE, (1, 4) matrice, s. f. 1. (Mat.) Sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular care are un anumit număr de coloane, linii sau rânduri. 2. (Log.) Tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente. 3. (Anat.) Uter. ♦ Fig. Obârșie, origine. 4. (Biol.) Partea fundamentală, nediferențiată a citoplasmei, a cromozomilor etc. – Din lat. matrix, -icis, fr. matrice.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATRIȚA, matrițez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. – Din matriță.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATRIȚA, matrițez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. – Din matriță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
matrice sf [At: (cca 1580) CUV. D. BĂTR. II, 312/6 / V: măt~ (înv) mitrece, (reg) ~ică, ~ici, ~icie, met~, metricie / Pl: ~ici, ~/ E: lat matrix, -icis, fr matrice] 1 (Înv) Uter. 2 (Fig) Obârșie. 3 (Îlav) Din ~ Încă de când a fost conceput, înainte de a se naște. 4 (Ban; îf mătrice) Oaie care a fătat și dă lapte. 5 (Reg) Presupusă boală internă care se manifestă prin sterilitate. 6 (Pop; îf mătrice) Colici intestinale la nou-născuți Si: (reg) cârcel Vz plânsul-cel-rău. 7 (Reg; d. copii; îe) A avea mătrici A fi neastâmpărat. 8 (Reg) Apendicită. 9 (Reg) Hemoroizi. 10 (Reg; mpl) Reumatism. 11 (Reg) Umflătură a venelor de la mâini și de la picioare Vz varice. 12 (Trs; lpl) Furnicături prin mâini sau prin picioare, provocate de amorțeală. 13 Registru original care conține lista contribuabililor. 14 (Mat; șîs ~ de m linii și n coloane) Sistem de numere dispuse într-un tablou cu un număr de coloane și linii. 15 (Log) Tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente. 16 (Blg) Parte nediferențiată a citoplasmei, a cromozomilor etc. 17 Matriță. 18 (Bot; reg) Paracherniță (Parietaria officinalis). 19 (Bot; reg) Ventrilică (Veronica officinalis). 20 (Bot; reg) Mușetel (Matricaria chamomilla). 21 (Bot; reg) Spilcuțe (Chrysanthemum parthenium). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matricie sf vz matrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matrița vt [At: DEX / Pzi: ~țez / E: matriță] A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mătrice sf vz matrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mătrici2 s vz matrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mătricie sf vz matrice
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mătriță2 sf vz matriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRICE, (1, 2) matrice, s. f. 1. (Mat.) Sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular care are un anumit număr de coloane, linii sau rânduri. 2. (Log.) Tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente. 3. (Anat.) Uter. ♦ Fig. Obârșie, origine. 4. (Biol.) Partea fundamentală, nediferențiată a citoplasmei, a cromozomilor etc. – Din lat. matrix, -icis, fr. matrice.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MATRICE 2, matrice, s. f. (Mat.) Sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular care are un anumit număr de linii sau rînduri, fiecare rînd avînd același număr de numere, aranjate în coloane.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRICE 1 s. f. Uter.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRICE s.f. I. Organ al mamiferelor în care se dezvoltă fătul pînă la naștere; uter. II. (Mat.) Sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular cu un anumit număr de linii sau rînduri, fiecare rînd avînd același număr de numere dispuse în coloane. [Var. matriță s.f. / < lat. matrix, cf. fr. matrice].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATRIȚA vb. I. tr. A prelucra (un material) la forjă, în matriță. [< germ. matrizieren].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATRICE s. f. 1. organ al mamiferelor în care se dezvoltă fătul până la naștere; uter. ◊ (fig.) origine. 2. substanța fundamentală a țesutului conjunctiv. 3. partea fundamentală, nediferențiată, a citoplasmei, a cromozomilor etc. 4. substanță în care este inclusă o fosilă. 5. (mat.) tablou dreptunghiular dintr-un anumit număr de linii sau rânduri dispuse în coloane. 6. (stat.) aranjament ordonat al unui ansamblu de elemente. (< fr. matrice, lat. matrix, -icis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MATRIȚA vb. tr. a prelucra (un material) cu ajutorul unei matrițe. (< germ. matrizieren)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MATRICE2 f. log. Tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente. /<lat. matrix, ~cis, fr. matrice
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MATRICE1 f. înv. Cavitate internă a aparatului genital feminin în care se dezvoltă embrionul; mitră; uter. /<lat. matrix, ~cis, fr. matrice
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A MATRIȚA ~ez tranz. (materiale) A prelucra cu matrița. /Din matriță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matrice f. 1. Anat. unul din organele interne (la femei); 2. tipar în care se toarnă metale pentru litere tipografice, monede, medalii; 3. registru original după care s’a stabilit rolurile contribuțiunilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*matríce f. (lat. mátrix, -icis, mamă, origine. V. matriculă). Anat. Organu în care se face concepțiunea (mitră). Tiparu în care se toarnă literele tipografice, monetele, medaliile ș. a. Registru original după care s’aŭ stabilit rolurile contribuțiunilor. – Uniĭ zic matríță, pl. e. V. mitrică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
matriță (formă) (desp. ma-tri-) s. f., g.-d. art. matriței; pl. matrițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
matriță (formă) (ma-tri-) s. f., g.-d. art. matriței; pl. matrițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matriță s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. matriței; pl. matrițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!matrice (mat., biol.) (desp. ma-tri-) s. f., art. matricea, g.-d. art. matricii; pl. matrici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
matrița (a ~) (desp. ma-tri-) vb., ind. prez. 1 sg. matrițez, 3 matrițează; conj. prez. 1 sg. să matrițez, 3 să matrițeze corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
matrice (mat., biol.) (ma-tri-) s. f., art. matricea, g.-d. art. matricei; pl. matrice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matrița (a ~) (ma-tri-) vb., ind. prez. 3 matrițează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matrice (anat.) s. f. (sil. -tri-), art. matricea, g.-d. art. matricei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matrice (mat., log.) s. f. (sil. -tri-), art. matricea, g.-d. art. matricei; pl. matrice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matrița vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matrițez, 3 sg. și pl. matrițează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MATRICE s. v. geneză, naștere, obârșie, origine, proveniență.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matrice s. v. GENEZĂ. NAȘTERE. OBÎRȘIE. ORIGINE. PROVENIENȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
matrice s. v. COLICĂ. CRAMPĂ. GRANAT. MITRĂ. MUȘEȚEL. PARACHERNIȚĂ. REUMATISM. SPASM. SPILCUȚĂ. UTER. VENTRILICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
matrice (petrogr.), (engl.= matrix) liant al rocilor detritice psefitice (conglomerate, brecii) și psamitice (→ graywacke), de natură alogenă (min. argiloase, mice, clorite, micrite carbonatice). M. formată prin acumulare sindepozițională cu clastele pe care le înglobează este o protom., cea rezultată prin alterarea și substituția clastelor instabile din p.d.v. chimic este epim., iar recristalizarea fracțiunii argiloase din protom. conduce la apariția unei ortom.
- sursa: Petro-Sedim (1999)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MATRÍȚĂ (< germ.) s. f. 1. (TEHN.) Unealtă alcătuită dintr-una sau mai multe părți, folosită la fasonarea unul material prin deformarea lui plastică sub presiune. Se deosebesc m. de forjat, m. de predat, m. de injectat mase plastice etc. 2. (POLIGR.) M. de linotip = m. folosită la turnarea literelor de linotip. ◊ M. de monotip = m. paralelipipedică care are gravată pe una din fețele frontale floarea literei; se folosește la turnarea literelor. ◊ M. de stereotipie = m. confecționată din carton special, pe care se imprimă forma inversă formei tipografice.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MATRIȚĂ s. f. 1. Unealtă folosită la fasonarea prin deformare plastică, prin presiune, a unor materiale. V. f o r m ă, t i p a r. Ne servim de nicovale și ciocane, numite matrițe, care au tăiate pe suprafața lor profilul pieselor de forjat. IOANOVICI, TEHN. 120, cf. 114. Și azi pila constituie auxiliarul cel mai prețios al muncitorului în atelierele sărac utilate, la lucrări de montaje, la fabricarea matrițelor, în sculării. ORBONAȘ, MEC. 217, cf. 235. O matriță cu ghevint. . . se înșurubează cu șurubul de recul. IONESCU-MUSCEL, FIL. 445, cf. id. ȚES. 393, NOM. MIN. I, 97. În prezent, avem corhandate la șapte întreprinderi din țară aproape 300 de matrițe, care ne trebuie pentru fabricarea fitingurilor. SCÎNTEIA, 1 960, nr. 4 849. Săpăturile conduse de specialiștii muzeului au descoperit. . . un atelier monetar, cu piesele lui caracteristice, cu unele din matrițele folosite atunci. ib. 1 963, nr. 6 079. 2. Piesă a mașinii tipografice în care este gravat sau imprimat negativul literelor sau al formelor. Cf. VALIAN, V., MOLIN, V. T. 54. Matriță de linotip. DP. Matriță de stereotipie, ib. - Pl.: matrițe. – Și: (prin adaptare la sistemul fonetic popular) mătríță s. f. KLEIN, D. 156. – Din germ. Matrize.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRÍCE1 s. f. 1. Registru (LM) original care conține lista contribuabililor (ȘĂINEANU, D.U., CADE). 2. Matriță. CADE. Din lat. matrix, -icis, fr. matrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATRÍCE2 s. f. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂTRÍCIE s. f. v. mătrice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂTRÍȚĂ2 s. f. v. matriță.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ma-tri-ță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ma-tri-ce
substantiv feminin (F122) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ma-tri-ce
substantiv feminin (F104) Surse flexiune: DEX '09, DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ma-tri-ță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F122) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ma-tri-ța
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
matriță, matrițesubstantiv feminin
- 1. Unealtă cu o cavitate interioară, alcătuită din unul sau din mai multe elemente, folosită la fasonarea, prin deformare plastică sub presiune, a unor materiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Formă în care se toarnă literele de tipografie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- Matrize DEX '09 DEX '98 DN
matrice, matricisubstantiv feminin
- 1. Sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular care are un anumit număr de coloane, linii sau rânduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente. DEX '98 DEX '09
-
- 4. Partea fundamentală, nediferențiată a citoplasmei, a cromozomilor etc. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- 5. Substanța fundamentală a țesutului conjunctiv. MDN '00
- 6. Substanță în care este inclusă o fosilă. MDN '00
- 7. Aranjament ordonat al unui ansamblu de elemente. MDN '00
etimologie:
- matrix, -icis DEX '09 DEX '98 DN
- matrice DEX '09 DEX '98 DN
matrița, matrițezverb
- 1. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- matriță DEX '98 DEX '09