2 intrări
14 definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOCNĂ adv. (Pop. și fam.; în expr.) A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = a îngheța tare. – Et. nec.
bocnă sf [At: ALECSANDRI, T. 47 / E: nct] 1 (Mol; înv) Mineral nedefinit mai îndeaproape. 2 (Pfm; îe) A fi (sau a se face, a îngheța) ~ A îngheța tare. 3 (Pop; îe) A vorbi de-a ~na A vorbi cu răutate despre cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bocnă s.f. Expr. (pop., fam.) A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = a îngheța tare. • /etimol. nec.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOCNĂ adv. numai în loc. a îngheța ~, a se face ~, a înțepeni de frig: mi-a scos ciubotele din picioare, că se făcuse ~ (CRG.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BOCNĂ s. f. (Pop. și fam.; în expr.) A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = a îngheța tare. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOCNĂ s. f. (În expr.) A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = (despre lucruri,mai ales despre apă) a îngheța tare ca piatra;(despre oameni) a înțepeni de frig, a îngheța. Gîrla, înghețată bocnă, strălucește în curmezișul șesului. VLAHUȚĂ, O. A. 386. ◊ [Bunicul] iute mi-a scos ciubotele din picioare, că se făcuse bocnă. CREANGĂ, A. 24. Căpraru meu era bocnă! ALECSANDRI, T. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCNĂ s. f. (În expr.) A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = a îngheța tare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOCNĂ f. fam.: A se face (sau a îngheța) ~ a) a îngheța tare; b) a se face tare ca piatra prin îngheț. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bocnă adv. țeapăn: căpraru meu era bocnă AL. [Contras din boacănă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bócnă f., pl. e (vsl. rus. bokŭ, lature, coastă, de unde se va fi dezvoltat înț. de „os”, cuv. de orig. germ., cum se vede din irlandezu bac, vechĭ bacc, din bakn, călcîĭ, cîrjă. Bern.). Dor. Arșic, petricică de jucat. Bas. Lut ars. Pl. Hîrburĭ. (Șez. 30, 151). Adv. (Mold., Munt.) Înghețat bocnă, înghețat de tot, tun, tutuc, înțepenit de ger (o apă, un om degerat). V. cĭont 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bocnă1 (pop., fam.) adv. (a fi/a se face/a îngheța ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+bocnă2 (reg.; înv.) s. f.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!bocnă (în expr.) (fam.) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bocnă s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bocnăadverb
- A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = a îngheța tare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îngheța
- Gîrla, înghețată bocnă, strălucește în curmezișul șesului. VLAHUȚĂ, O. A. 386. DLRLC
- [Bunicul] iute mi-a scos ciubotele din picioare, că se făcuse bocnă. CREANGĂ, A. 24. DLRLC
- Căpraru meu era bocnă! ALECSANDRI, T. 47. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09