opțiuni
  • info

8 definiții pentru proptire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROPTIRE, proptiri, s. f. Acțiunea de a (se) propti și rezultatul ei. – V. propti.

PROPTIRE, proptiri, s. f. Acțiunea de a (se) propti și rezultatul ei. – V. propti.

proptire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: propti] 1 Punere a unui element de susținere pentru a sprijini un gard, un zid, o construcție etc. 2 (Înv; fig) Argumentare. 3-4 Rezemare de ceva. 5 Apăsare puternică, pentru a împiedica intrarea sau ieșirea cuiva. 6 Imobilizare. 7 Sprijinire în vederea unui efort. 8 Înțepenire. 9 Luare a unei poziții rigide și provocatoare în fața cuiva. 10 (Îvr; fig) Recurgere la sprijinul cuiva pentru a obține ceva. 11 (Îvr; fig) Folosire a unei proptele (1). 12 (Reg; fig) Refacere după o boală.

PROPTIRE s. f. Acțiunea de a (se) propti; sprijinire, rezemare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

proptire s. f., g.-d. art. proptirii; pl. proptiri

proptire s. f., g.-d. art. proptirii; pl. proptiri

proptire s. f., g.-d. art. proptirii; pl. proptiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROPTIRE s. v. susținere.

PROPTIRE s. rezemare, sprijinire, susținere. (~ unei construcții cu stîlpi.)

Intrare: proptire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proptire
  • proptirea
plural
  • proptiri
  • proptirile
genitiv-dativ singular
  • proptiri
  • proptirii
plural
  • proptiri
  • proptirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proptire, proptirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi propti DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.