TURNĂTÓR, -OÁRE, turnători, -oare, s. m. și f. 1. Muncitor din industria metalurgică specializat în lucrări de turnare1 a metalelor. 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei persoane care pârăște, denunță pe cineva; denunțător. – Turna1 + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TURNĂTÓR ~i m. 1) Muncitor specializat în operații de turnare a metalelor. 2) fam. depr. Persoană care denunță; pârâtor; delator; denunțător. /a turna + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TURNĂTÓR adj., s. v. pârâcios, pârâtor.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TURNĂTÓR s. (înv.) vărsător. (~ de clopote.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TURNĂTÓR s. v. denunțător.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
turnătór s. m., pl. turnătóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
turnătoáre s. f., g.-d. art. turnătoárei; pl. turnătoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
turnătór, -oáre s.m.f. (peior., fam., pop.) Denunțător, securist ◊ „C. Vadim Tudor nu era informator, ci turnător benevol la Securitate.” Ev.z. 13 IX 95 p. 1. ◊ „[Securiștii] erau desemnați prin turnător, delator, ciripitor sau prin... tăcere, însoțită de gestul cunoscut indicând epoleții.” Ap. 8/95 p. 15. ◊ „E turnător? am întrebat.” R.l. 21 IX 96 p. 1; v. și R.lit. 43/96 p. 2 (din turna; DEX – alte sensuri; acest sens este mai vechi în rom.)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
turnătór-formatór s.m. Muncitor care lucrează forme de turnătorie ◊ „De asemenea, angajează oțelari, forjori, termiști-tratamentiști, turnători-formatori, strungari, frezori, rectificatori, curățitori-sablatori [...] sculer S.D.V., zidari-șmotori, primitori-distribuitori [...]” I.B. 10 IV 74 p. 3; v. și R.l. 12 VII 79 p. 6; v. și curățitor-sablator (din turnător + formator)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
turnător, -oare, turnători, -oare s. m., s. f., adj. (peior.) informator, denunțător, delator
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink