turnător-formator s. m. Muncitor care lucrează forme de turnătorie ◊ „De asemenea, angajează oțelari, forjori, termiști-tratamentiști, turnători-formatori, strungari, frezori, rectificatori, curățitori-sablatori [...] sculer S. D. V., zidari-șamotori, primitori-distribuitori [...]” I.B. 10 IV 74 p. 3; v. și R.l. 12 VII 79 p. 6; v. și curățitor-sablator (din turnător + formator)