2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RETRĂI, retrăiesc, vb. IV. Tranz. A simți intens ceea ce a mai simțit o dată; a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a mai trecut o dată. ♦ A simți intens ceea ce a simțit altcineva, a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a trecut și altcineva. – Pref. re- + trăi.

retrăi [At: GALACTION, A. 149 / Pzi: ~iesc / E: re1- + trăi] 1 vt A simți ceea ce ai mai simțit o dată. 2 vt A avea impresia că treci prin aceleași întâmplări prin care ai mai trecut o dată. 3 vt A simți ceea ce a simțit altul. 4 vt A avea impresia că treci prin aceleași întâmplări prin care a trecut altul. 5 vit A continua să existe Si: a dăinui (1), a se perpetua, a rezista.

RETRĂI, retrăiesc, vb. IV. Tranz. A simți intens ceea ce a mai simțit o dată; a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a mai trecut o dată. ♦ A simți intens ceea ce a simțit altul, a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a trecut și altul. – Re1- + trăi.

RETRĂI, retrăiesc, vb. IV. Tranz. A simți intens ceea ce ai mai simțit o dată; a avea impresia că treci prin aceleași întîmplări prin care ai mai trecut o dată. Se întunecă puțin, retrăind întîmplările din palatul arhiducelui. VORNIC, P. 135. Sara... mă cufundam în somn și-n vise, retrăind și mai agitat întîmplările zilei. SADOVEANU, O. VIII 210. A plecat în străinătate să retrăiască un trecut. C. PETRESCU, C. V. 243. ♦ A simți intens ceea ce a simțit altul, a avea impresia că trece prin aceleași întîmplări prin care a trecut altul. Impresia de autenticitate e dată de forța cu care Rebreanu retrăiește zbuciumul lui Bologa, Klapka, al celorlalți eroi. V. ROM. noiembrie 1953, 295.

A RETRĂI ~iesc tranz. (emoții, sentimente, întâmplări etc.) A trăi din nou. /re- + a trăi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

retrăi (a ~) (desp. re-tră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. retrăiesc, 3 sg. retrăiește, imperf. 1 retrăiam; conj. prez. 1 sg. să retrăiesc, 3 să retrăiască

retrăi (a ~) (re-tră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. retrăiesc, imperf. 3 sg. retrăia; conj. prez. 3 să retrăiască

retrăi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rebăiesc, conj. retrăiască)

Intrare: retrăit
retrăit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retrăit
  • retrăitul
  • retrăitu‑
  • retrăi
  • retrăita
plural
  • retrăiți
  • retrăiții
  • retrăite
  • retrăitele
genitiv-dativ singular
  • retrăit
  • retrăitului
  • retrăite
  • retrăitei
plural
  • retrăiți
  • retrăiților
  • retrăite
  • retrăitelor
vocativ singular
plural
Intrare: retrăi
  • silabație: re-tră-i info
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • retrăi
  • retrăire
  • retrăit
  • retrăitu‑
  • retrăind
  • retrăindu‑
singular plural
  • retrăiește
  • retrăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retrăiesc
(să)
  • retrăiesc
  • retrăiam
  • retrăii
  • retrăisem
a II-a (tu)
  • retrăiești
(să)
  • retrăiești
  • retrăiai
  • retrăiși
  • retrăiseși
a III-a (el, ea)
  • retrăiește
(să)
  • retrăiască
  • retrăia
  • retrăi
  • retrăise
plural I (noi)
  • retrăim
(să)
  • retrăim
  • retrăiam
  • retrăirăm
  • retrăiserăm
  • retrăisem
a II-a (voi)
  • retrăiți
(să)
  • retrăiți
  • retrăiați
  • retrăirăți
  • retrăiserăți
  • retrăiseți
a III-a (ei, ele)
  • retrăiesc
(să)
  • retrăiască
  • retrăiau
  • retrăi
  • retrăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

retrăi, retrăiescverb

  • 1. A simți intens ceea ce a mai simțit o dată; a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a mai trecut o dată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se întunecă puțin, retrăind întîmplările din palatul arhiducelui. VORNIC, P. 135. DLRLC
    • format_quote Sara... mă cufundam în somn și-n vise, retrăind și mai agitat întîmplările zilei. SADOVEANU, O. VIII 210. DLRLC
    • format_quote A plecat în străinătate să retrăiască un trecut. C. PETRESCU, C. V. 243. DLRLC
    • 1.1. A simți intens ceea ce a simțit altcineva, a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a trecut și altcineva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Impresia de autenticitate e dată de forța cu care Rebreanu retrăiește zbuciumul lui Bologa, Klapka, al celorlalți eroi. V. ROM. noiembrie 1953, 295. DLRLC
etimologie:
  • Prefix re- + trăi. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.