11 definiții pentru «brec»   declinări

BREC1, brecuri, s. n. Trăsură ușoară cu patru roți, de obicei neacoperită, cu capra înaltă, având două bănci așezate față în față în lungul sau în latul trăsurii. – Din fr., engl. break.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC2, brecuri, s. n. 1. Comandă dată de către arbitrul unui meci de box atunci când loviturile nu sunt regulamentare și la care boxerii sunt obligați să facă câte un pas înapoi pentru a se distanța unul de altul. 2. Punct obținut de un jucător de tenis împotriva adversarului său atunci când acesta are serviciul. – Din engl. break.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC ~uri n. înv. Trăsură ușoară, de obicei descoperită, prevăzută cu două banchete lungi laterale, folosită pentru transportul de pasageri. /<engl. break
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC s.n. 1. (Rar) Trăsură deschisă cu patru roți, cu capra înaltă și bănci laterale. 2. Caroserie de automobil (berlină sau limuzină) care are la spate pentru transportul bagajelor o ușă specială și banca amovibilă. [Scris și break (mai ales 2), pl. -curi. / < engl., fr. break].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC interj. Comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp. // s.n. 1. Fantezie muzicală sau ritmică în jaz, situată în genere la finele unei faze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic și cântă numai solistul; (p. ext.) însăși această întrerupere. 2. (Tenis) Săritură a mingii după lovitura de deschidere, punct înscris împotriva serviciului adversarului. ♦ (Box) Desfacere din clinci; despărțire a adversarilor dictată de arbitru. [Scris și break. / < engl. break].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC1 s. n. 1. trăsură deschisă cu patru roți, cu capra înaltă și bănci laterale. 2. tip de caroserie auto în formă de furgonetă, închisă cu geamuri în spate, pentru transportul bagajelor printr-o ușă specială și banca amovibilă. (< engl., fr. break)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC2 s. n. 1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp. 2. (tenis) ghem câștigat de un jucător pe serviciul adversarului. 3. (jaz) improvizație melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic și cântă numai solistul. 4. dans acrobatic bazat pe mișcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică și cu pantomina. (< amer. break)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BREC, brecuri, s. n. Trăsură ușoară cu patru roți, cu capra înaltă, având două bănci așezate față în față în lungul sau în latul trăsurii. – Fr. break (<engl.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

brec (brécuri), s. n. – Trăsură ușoară cu patru roți. Engl. break, prin intermediul fr. break.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

brec (trăsură, comandă, punct în sport) s. n., pl. brécuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brec n., pl. urĭ (fr. [d. engl.] break). Un fel de trăsură cu băncĭ saŭ canapele de dus maĭ mulțĭ inșĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink