blásture (-ri), s. m. – Emplastru. – Var. blastur, blastor(e), bleastur(e). Ngr. μπλάστρι, din gr. ἔμπλαστρον.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

blástru și blástur V. emplastru.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink