PLASTURE, plasturi, s. m. Bucățică de pînză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă și care se aplică pe o rană sau deasupra pansamentului, pentru a feri rana de infecție; emplastru. ♦ (Popular) Cataplasmă. Pune pe pieptul bolnavului un plasture de ceapă. ȘEZ. VIII 153. – Variante: plastur (CARAGIALE, O. VII 58), plastore (DELAVRANCEA, la TDRG), pleaster (NEGRUZZI, S. I 207), pleastru (CAZABAN, V. 45) s. m.