volițional, ~ă a [At: LOVINESCU, S. I, 365 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr volitionnel] 1 Care se referă la voință (1) Si: volitiv (1). 2 Care este determinat de voință (1) Si: volitiv (2).

volițional, -ă adj. Care se referă la voință, care este determinat de voință; volitiv. Într-un veac saturat de literatura volițională a lui Stendhal... un astfel de erou intră în cadrul lui firesc (E. LOV.). • sil. -ți-o-. pl. -i, -e. /<fr. volitionnel.

VOLIȚIONAL, -Ă, voliționali, -e, adj. Care se referă la voință, care e determinat de voință.

VOLIȚIONAL, -Ă adj. Referitor la voință; determinat de voință; volitiv. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. volitionnel].

VOLIȚIONAL, -Ă adj. referitor la voință; determinat de voință; volitiv. (< fr. volitionnel)

VOLIȚIONAL ~ă (~i, ~e) Care ține de voință; determinat de voință; volitiv. Act ~. /<fr. volitionnel

volițional (desp. -ți-o-) adj. m., pl. voliționali; f. volițională, pl. voliționale

volițional (-ți-o-) adj. m., pl. voliționali; f. volițională, pl. voliționale

volițional adj. m. (sil. -ți-o-), pl. voliționali; f. sg. volițională, pl. voliționale

VOLIȚIONAL adj. v. volitiv.

VOLIȚIONAL adj. volitiv. (Manifestare ~.)