VIȘINATĂ, (2) vișinate, s. f. 1. Băutură preparată din vișine fermentate cu zahăr și alcool. 2. Sortiment, porție de vișinată (1). – Vișină + suf. -ată. Cf. tc. vișne.

vișinată sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) vișinat (Pl: ~turi) sn / Pl: ~e, (asr) ~turi / E: vișină¹ + -ată cf tc vișne, ngr βύσινάδα] 1 Băutură preparată prin fermentare din vișine, zahăr și alcool Si: (înv) vișinap (1), (reg) vișneac (1). 2 Cantitate determinată de vișinată (1) Si: (înv) vișinap (2), (reg) vișneac (2). 3 (Lpl) Varietăți de vișinată (1).

vișinată s.f. Băutură obținută prin fermentarea vișinelor cu zahăr, cu adaos de alcool; lichior de vișine. • pl. -e. /vișină + -ată; cf. tc. vișne, ngr. βισσινάδα.

VIȘINATĂ, vișinate, s. f. Băutură preparată din vișine fermentate cu zahăr și alcool. – Vișină + suf. -ată Cf. tc. vișne.

VIȘINATĂ, vișinate, s. f. Băutură preparată din vișine, zahăr și alcool; lichior de vișine, vișinap. Vă poftesc... să luați cîte o vișinată. SADOVEANU, N. F. 180.

VIȘINATĂ ~e f. Băutură preparată din vișine fermentate în zahăr, uneori adăugându-se și alcool. [G.-D. vișinatei] /cf. vișinap

vișinată f. vișinap. [Formațiune analogică].

vișinap sn [At: AMIRAS, LET III, 133/13 / V: ~ab, ~șnap / Pl: ~uri / E: tc viș(i)nab] (Înv) 1-2 Vișinată (1-2).

vișinat sn vz vișinată

vișináp n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] vișnab, adică „apă de vișine”. V. gherdap, hoșav, nahlap). Est. Rar azĭ. Rachiŭ de vișine. – Azĭ ob. vișinată, f., pl. e (după limonată, salată ș. a.).

vișinată s. f., g.-d. art. vișinatei; (porții; sorturi) pl. vișinate

vișinată s. f., g.-d. art. vișinatei; (sorturi, porții) pl. vișinate

vișinată s. f., (sorturi) pl. vișinate

VIȘINATĂ s. (înv.) vișinap, vișneac. (A băut o ~.)

VIȘINATĂ s. (înv.) vișinap, vișneac. (A băut o ~.)