13 definiții pentru privativ

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIVATIV, -Ă, privativi, -e, adj. Care lipsește pe cineva de ceva, care exclude ceva. ♦ Spec. (Despre afixe) Care exprimă lipsa, excluderea, dând cuvântului derivat un sens opus celui de bază. – Din fr. privatif.

privativ, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr privatif, lat privatius] 1-3 a (Liv) Care lipsește pe cineva (de un avantaj sau) (de un drept care i se cuvine ori) de ceva necesar. 4 a (Liv) Care arată o privațiune. 5 sn, a (Lin) (Afix) care exprimă lipsa ori excluderea, dând cuvântului derivat un sens opus celui de bază.

PRIVATIV, -Ă, privativi, -e, adj. (Livr.) Care lipsește pe cineva de ceva, care exclude ceva. ♦ Spec. (Despre afixe) Care exprimă lipsa, excluderea, dând cuvântului derivat un sens opus celui de bază. – Din fr. privatif.

PRIVATIV, -Ă, privativi, -e, adj. Care lipsește (pe cineva) de ceva, care exclude ceva. Pedeapsă privativă de libertate.

PRIVATIV, -Ă adj. Care privează, lipsește pe cineva de ceva; care arată o privațiune. ♦ (Despre afixe) Care exprimă lipsa, excluderea. [Cf. fr. privatif, lat. privativus].

PRIVATIV, -Ă adj. 1. care privează pe cineva de ceva; care arată o privațiune. 2. (despre afixe) care exprimă lipsa, excluderea. (< fr. privatif, lat. privativus)

PRIVATIV ~ă (~i, ~e) 1) Care are proprietatea de a priva; care lipsește pe cineva de ceva. Pedeapsă ~ă de libertate. 2) Care ține de privațiune; propriu privațiunii. 3) gram. (despre afixe) Care exprimă lipsa, excluderea, atribuind cuvântului derivat un sens opus celui de bază. /<fr. privatif

privativ a. care indică o privațiune sau lipsă: ne sau in e o particulă privativă.

*privatív, -ă adj. (lat. privativus). Gram. Care arată privațiunea (lipsa): a, in, ne în „a-tom, in-vizibil, ne-atins” îs particule privative.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

privativ adj. m., pl. privativi; f. privati, pl. privative (și: pedepse ~ de libertate)

privativ adj. m., pl. privativi; f. privativă, pl. privative

privativ adj. m., pl. privativi; f. sg. privativă, pl. privative

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PRIVATIV, -Ă adj. (cf. fr. privatif, lat. privativus): în sintagmele afix privativ și prefix privativ (v.).

Intrare: privativ
privativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • privativ
  • privativul
  • privativu‑
  • privati
  • privativa
plural
  • privativi
  • privativii
  • privative
  • privativele
genitiv-dativ singular
  • privativ
  • privativului
  • privative
  • privativei
plural
  • privativi
  • privativilor
  • privative
  • privativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

privativ, privatiadjectiv

  • 1. livresc Care lipsește pe cineva de ceva, care exclude ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pedeapsă privativă de libertate. DLRLC
    • 1.1. prin specializare (Despre afixe) Care exprimă lipsa, excluderea, dând cuvântului derivat un sens opus celui de bază. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.