opțiuni
  • info

3 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prenoit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 323 / Pl: ~iți, ~e / E: prenoi] (Îvr) 1 Care se înnoiește. 2 Care a fost renovat sau restaurat.

PREÎNNOI, preînnoiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A restaura, a renova o clădire, un monument. 2. Tranz. și refl. A (se) reînnoi, a (se) redeștepta, a reînvia; a (se) împrospăta. [Pr.: pre-în- – Var.: prenoi vb. IV] – Pre1- + înnoi.

PRENOI vb. IV v. preînnoi.

preînnoi [At: CARAGEA, L. 11 / 5 / P: pre-în~ / V: prennoi / Pzi: ~esc / E: pre- + înnoi] (Înv) 1-2 vtr A (se) reînnoi. 3 vt A restaura, a renova o clădire, un monument. 4-5 vtr A (se) redeștepta. 6-7 vtr A (se) împrospăta. 8 vt A relua. 9 vt A repeta.

prennoi v vz preînnoi

prenoi vt [At: N. TEST. (1648), 267r/27 / V: (înv) prinoi / Pzi: ~esc / E: pre + noi3] 1 (Înv) A înnoi. 2 (Înv) A relua. 3 (Înv) A repeta. 4 (Îrg) A renova. 5 (Îrg) A restaura.

prinoi v vz prenoi

PREÎNNOI, preînnoiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A restaura, a renova o clădire, un monument. 2. Tranz. și refl. A (se) reînnoi, a (se) redeștepta, a reînvia; a (se) împrospăta. [Pr.: pre-în-. – Var.: prenoi vb. IV] – Pre1- + înnoi.

PREÎNNOI, preînnoiesc, vb. IV. (Învechit) 1. Tranz. (Cu privire la clădiri, mai ales la monumente vechi) A restaura, a renova. (Atestat în forma prenoi) Sînt palatele și mănăstirea lui Matei Basarab, mai apoi prenoite de Constantin-vodă Brîncoveanu. ODOBESCU, S. II 425. Cetate frumoasă și vrednică de vedere, prenoită din zilele lui Carol al Vl-lea. GOLESCU, Î. 29. 2. Refl. (Despre sunete) A se reînnoi, a se repeta. Le veni la auz o ușoară cîrîitură ascuțită, care se preînnoia des și mereu. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. – Variantă: prenoi vb. IV.

prenoì v. a face din nou, a restaura.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

preînnoi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preînnoiesc, 3 sg. preînnoiește, imperf. 1 preînnoiam; conj. prez. 1 sg. să preînnoiesc, 3 să preînnoiască

preînnoi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preînnoiesc, imperf. 3 sg. preînnoia; conj. prez. 3 să preînnoiască

preînnoi vb. → înnoi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREÎNNOI vb. v. moderniza, preface, reface, reînnoi, renova, repeta, restaura.

preînnoi vb. v. MODERNIZA. PREFACE. REFACE. REÎNNOI. RENOVA. REPETA. RESTAURA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prenoit, prenoită, adj. (înv.) 1. care se înnoiește, se preschimbă, se modifică. 2. care a fost renovat sau restaurat.

Intrare: prenoit
prenoit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prenoit
  • prenoitul
  • prenoitu‑
  • prenoită
  • prenoita
plural
  • prenoiți
  • prenoiții
  • prenoite
  • prenoitele
genitiv-dativ singular
  • prenoit
  • prenoitului
  • prenoite
  • prenoitei
plural
  • prenoiți
  • prenoiților
  • prenoite
  • prenoitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: preînnoi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preînnoi
  • preînnoire
  • preînnoit
  • preînnoitu‑
  • preînnoind
  • preînnoindu‑
 singular plural
  • preînnoiește
  • preînnoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preînnoiesc
 (să)
  • preînnoiesc
  • preînnoiam
  • preînnoii
  • preînnoisem
a II-a (tu)
  • preînnoiești
 (să)
  • preînnoiești
  • preînnoiai
  • preînnoiși
  • preînnoiseși
a III-a (el, ea)
  • preînnoiește
 (să)
  • preînnoiască
  • preînnoia
  • preînnoi
  • preînnoise
plural I (noi)
  • preînnoim
 (să)
  • preînnoim
  • preînnoiam
  • preînnoirăm
  • preînnoiserăm
  • preînnoisem
a II-a (voi)
  • preînnoiți
 (să)
  • preînnoiți
  • preînnoiați
  • preînnoirăți
  • preînnoiserăți
  • preînnoiseți
a III-a (ei, ele)
  • preînnoiesc
 (să)
  • preînnoiască
  • preînnoiau
  • preînnoiră
  • preînnoiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prenoi
  • prenoire
  • prenoit
  • prenoitu‑
  • prenoind
  • prenoindu‑
 singular plural
  • prenoiește
  • prenoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prenoiesc
 (să)
  • prenoiesc
  • prenoiam
  • prenoii
  • prenoisem
a II-a (tu)
  • prenoiești
 (să)
  • prenoiești
  • prenoiai
  • prenoiși
  • prenoiseși
a III-a (el, ea)
  • prenoiește
 (să)
  • prenoiască
  • prenoia
  • prenoi
  • prenoise
plural I (noi)
  • prenoim
 (să)
  • prenoim
  • prenoiam
  • prenoirăm
  • prenoiserăm
  • prenoisem
a II-a (voi)
  • prenoiți
 (să)
  • prenoiți
  • prenoiați
  • prenoirăți
  • prenoiserăți
  • prenoiseți
a III-a (ei, ele)
  • prenoiesc
 (să)
  • prenoiască
  • prenoiau
  • prenoiră
  • prenoiseră
prennoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prenoi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prenoi
  • prenoire
  • prenoit
  • prenoitu‑
  • prenoind
  • prenoindu‑
 singular plural
  • prenoiește
  • prenoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prenoiesc
 (să)
  • prenoiesc
  • prenoiam
  • prenoii
  • prenoisem
a II-a (tu)
  • prenoiești
 (să)
  • prenoiești
  • prenoiai
  • prenoiși
  • prenoiseși
a III-a (el, ea)
  • prenoiește
 (să)
  • prenoiască
  • prenoia
  • prenoi
  • prenoise
plural I (noi)
  • prenoim
 (să)
  • prenoim
  • prenoiam
  • prenoirăm
  • prenoiserăm
  • prenoisem
a II-a (voi)
  • prenoiți
 (să)
  • prenoiți
  • prenoiați
  • prenoirăți
  • prenoiserăți
  • prenoiseți
a III-a (ei, ele)
  • prenoiesc
 (să)
  • prenoiască
  • prenoiau
  • prenoiră
  • prenoiseră
prinoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

preînnoi, preînnoiescverb

învechit
  • 1. tranzitiv A restaura, a renova o clădire, un monument. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: renova restaura
    • format_quote Sînt palatele și mănăstirea lui Matei Basarab, mai apoi prenoite de Constantin-vodă Brîncoveanu. ODOBESCU, S. II 425. DLRLC
    • format_quote Cetate... frumoasă și vrednică de vedere, prenoită din zilele lui Carol al Vl-lea. GOLESCU, Î. 29. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) reînnoi, a (se) redeștepta; a (se) împrospăta. DEX '09 DEX '98
    sinonime: redeștepta reînnoi reînvia împrospăta
    • 2.1. reflexiv (Despre sunete) A se reînnoi, a se repeta. DLRLC
      sinonime: repeta reînnoi
      • format_quote Le veni la auz o ușoară cîrîitură ascuțită, care se preînnoia des și mereu. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Pre- + înnoi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.