opțiuni
  • info

9 definiții pentru prăpăditor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂPĂDITOR, -OARE, prăpăditori, -oare, adj. (Rar) Care prăpădește; nimicitor, distrugător; ucigător. – Prăpădi + suf. -tor.

PRĂPĂDITOR, -OARE, prăpăditori, -oare, adj. (Rar) Care prăpădește; nimicitor, distrugător; ucigător. – Prăpădi + suf. -tor.

prăpăditor, ~oare a [At: (a. 1751) URICARIUL X, 106 / Pl: ~i, ~oare / E: prăpădi + -tor] (Asr) 1 Care prăpădește Si: distrugător, nimicitor, ucigător. 2 (Reg) Risipitor.

PRĂPĂDITOR, -OARE, prăpăditori, -oare, adj. (Rar) Care prăpădește; nimicitor, distrugător. Puterile adîncului se treziseră de pretutindeni și, subt ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră asupra pămîntului îngrozit furia lor prăpăditoare. HOGAȘ, M. N. 175.

prăpăditor m. cel ce prăpădește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prăpăditor (rar) adj. m., pl. prăpăditori; f. sg. și pl. prăpăditoare

prăpăditor (rar) adj. m., pl. prăpăditori; f. sg. și pl. prăpăditoare

prăpăditor adj. m., pl. prăpăditori; f. sg. și pl. prăpăditoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂPĂDITOR adj. v. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pustiitor, ruinător.

prăpăditor adj. v. DEVASTATOR. DEZASTRUOS. DISTRUCTIV. DISTRUGĂTOR. NIMICITOR. PUSTIITOR. RUINĂTOR.

Intrare: prăpăditor
prăpăditor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăpăditor
  • prăpăditorul
  • prăpăditoru‑
  • prăpăditoare
  • prăpăditoarea
plural
  • prăpăditori
  • prăpăditorii
  • prăpăditoare
  • prăpăditoarele
genitiv-dativ singular
  • prăpăditor
  • prăpăditorului
  • prăpăditoare
  • prăpăditoarei
plural
  • prăpăditori
  • prăpăditorilor
  • prăpăditoare
  • prăpăditoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăpăditor, prăpăditoareadjectiv

  • 1. rar Care prăpădește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: distrugător nimicitor ucigător
    • format_quote Puterile adîncului se treziseră de pretutindeni și, subt ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră asupra pămîntului îngrozit furia lor prăpăditoare. HOGAȘ, M. N. 175. DLRLC
etimologie:
  • Prăpădi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.