opțiuni
  • info

11 definiții pentru nimicitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIMICITOR, -OARE, nimicitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care nimicește; distrugător. – Nimic + suf. -tor.

NIMICITOR, -OARE, nimicitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care nimicește; distrugător. – Nimic + suf. -tor.

nimicitor, ~oare a [At: GHEREA, ST. CR. I, 356 / Pl: ~i, ~oare / E: nimici + -tor] 1 Care desființează Si: (îvr) nimicnicitor (1). 2 Care reduce la nimic Si: distrugător, mistuitor, (îvr) nimicnicitor (2). 3 (Pex) Care stârpește. 4 Care anulează. 5 (Înv) Care face să-și piardă valabilitatea. 6 (Fig) Zdrobitor. 7 (Fig) Copleșitor. 8 (Înv; fig) Care sleiește. 9 (Înv; fig) Care topește. 10 (Înv) Care duce la desconsiderare. 11 (Înv) Înjositor.

NIMICITOR, -OARE, nimicitori, -oare, adj. Care nimicește; distrugător. Bucuria mare... ca și o mare nefericire neașteptată... îl fac să exprime nimicitorul sentiment în fraze scurte, confuze. GHEREA, ST. CR. I 356.

NIMICITOR ~oare (~ori, ~oare) și fig. Care nimicește; zdrobitor; distrugător; distructiv. /nimic + suf. ~tor

nimicitor a. care nimicește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nimicitor adj. m., pl. nimicitori; f. sg. și pl. nimicitoare

nimicitor adj. m., pl. nimicitori; f. sg. și pl. nimicitoare

nimicitor adj. m., pl. nimicitori; f. sg. și pl. nimicitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NIMICITOR adj. 1. v. distrugător. 2. distrugător, omorâtor, ucigător. (O substanță nimicitoare.) 3. v. pustiitor.

NIMICITOR adj. 1. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, pustiitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (înv. și pop.) pierzător (înv.) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos. (Acțiunea ~ a vîntului.) 2. distrugător, omorîtor, ucigător. (O substanță ~.) 3. distrugător, mistuitor, pustiitor. (Un incendiu ~.)

Nimicitor ≠ creator

Intrare: nimicitor
nimicitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimicitor
  • nimicitorul
  • nimicitoru‑
  • nimicitoare
  • nimicitoarea
plural
  • nimicitori
  • nimicitorii
  • nimicitoare
  • nimicitoarele
genitiv-dativ singular
  • nimicitor
  • nimicitorului
  • nimicitoare
  • nimicitoarei
plural
  • nimicitori
  • nimicitorilor
  • nimicitoare
  • nimicitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nimicitor, nimicitoareadjectiv

etimologie:
  • Nimic + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.