18 definiții pentru popândău
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POPÂNDĂU, popândăi, s. m. 1. Specie de mamifer rozător mic de câmpie cu ochii mari, cu corpul lung până la 20 cm, cu blana de culoare galbenă-cenușie și cu coada scurtă, dăunător agriculturii; popândoc (1), popândeț (1) (Citellus citellus). ◊ Expr. (Adverbial) A sta popândău = a sta drept, nemișcat în fața sau în drumul cuiva. 2. (Pop.) Sperietoare de păsări; momâie, popândeț (2). – Cf. pop1.
popândău [At: ALEXI, W. / V: (pop) popantă sf, (reg) ~pinteu, potinteu / Pl: ~ăi, (rar, sn) ~ăie / E: cf popândoc] 1 sm Mic animal rozător de stepă cu ochii mari, cu blana cenușie și coada scurtă și stufoasă, care trăiește în galerii subterane Si: țiștar, (reg) mitorlan, pință, popândeț (2), popândoc (1) (Citellus citellus). 2 (Zlg; reg) Șoarece (Microtus arvalis). 3 sm (Zlg; reg) Șoarece (Apodemus sylvaticus). 4 av (Pan; îe) A sta ~ A sta în picioare, drept și nemișcat în fața cuiva. 5 sm (Îdt; pan) Sperietoare de păsări. 6 av (Reg; gmț; pan) Popândoc (5). 7 sm (Olt; gmț; pan) Epitet depreciativ pentru un om leneș. 8 sm (Ban; Trs; îf popinteu) Bucată de pământ bine udată și mulată ca o sferă, prevăzută cu o gaură care, trântită de pământ, produce o pocnitură caracteristică. 9 sm (Ban; Trs; pex; îaf) Joc în care se folosește popândăul (8). 10 sm (Reg; gmț; pan; îaf) Față grasă, umflată Si: popânzac1 (5), popânzoi (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPÂNDĂU, popândăi, s. m. 1. Specie de mamifer rozător mic de câmpie cu ochii mari, cu corpul lung până la 20 cm, cu blana de culoare galbenă-cenușie și cu coada stufoasă, dar mai scurtă decât a veveriței; popândoc (1), popândeț (1) (Citellus citellus). ◊ Expr. (Adverbial) A sta popândău = a sta drept, nemișcat în fața sau în drumul cuiva. 2. (Pop.) Sperietoare de păsări; momâie, popândeț (2). – Et. nec. Cf. pop1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POPÂNDĂU ~ăi m. Mamifer rozător de câmp, de talie mică, cu ochi mari și coadă stufoasă, având blană galbenă-cenușie. ◊ A sta ~ a sta drept și nemișcat (înaintea cuiva). /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
popândău m. momâie: căpițele de fân s’arătau ca niște popândăi ISP. [Derivat din popă: cf. fr. moine bourru, stafie].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popantă sf vz popândău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popinteu sm vz popândău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potinteu2 sm vz popândău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPÎNDĂU, popîndăi, s. m. Mic mamifer de stepă din ordinul rozătoarelor, cu ochii mari și coada stufoasă, care trăiește în galerii subterane (Citellus citellus). Un popîndău... s-a sprijinit în coadă în mijlocul șoselii. V. ROM. octombrie 1953, 31. Găurile acelea sînt găuri de popîndău. CAMIL PETRESCU, O. II 155. ◊ Expr. A sta popîndău = a sta drept, nemișcat, în fața sau în drumul cuiva. ♦ Sperietoare de păsări, momîie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
popîndăŭ m. (d. pop). Munt. Popondoc, (guzgan). S. n., pl. ăĭe. Momîĭe, matahală, sperietoare de păsărĭ. A sta popîndăŭ, a sta nemișcat ca un idiot. Ĭașĭ. Popîndac. V. popînzac, popîrlan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
popândău s. m., art. popândăul; pl. popândăi, art. popândăii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
popândău s. m., art. popândăul; pl. popândăi, art. popândăii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popândău s. m., art. popândăul; pl. popândăi, art. popândăii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
POPÂNDĂU s. v. guzgan, momâie, sperietoare, șoarece-de-câmp, șoarece-de-pădure, șobolan.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPÂNDĂU s. (ZOOL.; Citellus citellus) (reg.) mitorlan, pință, popândeț, popândoc, țiștar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPÎNDĂU s. (ZOOL.; Citellus citellus) (reg.) mitorlan, pință, popîndeț, popîndoc, țiștar.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popîndău s. v. GUZGAN. MOMÎIE. SPERIETOARE. ȘOARECE-DE-CÎMP. ȘOARECE-DE-PĂDURE. ȘOBOLAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
popândău, popândăi s. m. (adol.) om naiv / credul / ușor de înșelat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
popândău, popândăisubstantiv masculin
- 1. Specie de mamifer rozător mic de câmpie cu ochii mari, cu corpul lung până la 20 cm, cu blana de culoare galbenă-cenușie și cu coada scurtă, dăunător agriculturii; popândoc, popândeț (Citellus citellus). DEX '09 DLRLC
- Un popîndău... s-a sprijinit în coadă în mijlocul șoselii. V. ROM. octombrie 1953, 31. DLRLC
- Găurile acelea sînt găuri de popîndău. CAMIL PETRESCU, O. II 155. DLRLC
- A sta popândău = a sta drept, nemișcat în fața sau în drumul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- pop DEX '09 DEX '98