15 definiții pentru mușlui
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUȘLUI, pers. 3 mușluiește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre unele animale) A scotoci cu botul pentru a găsi de mâncare, a umbla adulmecând; a mușina. – Cf. mușina.
MUȘLUI, pers. 3 mușluiește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre unele animale) A scotoci cu botul pentru a găsi de mâncare, a umbla adulmecând; a mușina. – Cf. mușina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mușlui [At: CREANGĂ, P. 85 / V: ~șul~, ~șuli / Pzi: ~esc / E: cf mușina] 1 vi (Reg; d. unele animale) A umbla de colo până colo, adulmecând sau scotocind după mâncare Si: (reg) a mușina (1). 2 vi (Mol; fig) A se amesteca în toate. 3 vi A mânca ceva ciupind de ici și de colo Si: a ciuguli. 4 vi (Mol; Buc) A pierde vremea cu nimicuri Si: a tândăli, a mocăi (1). 5 vi (Reg) A lucra prost. 6 vt (Buc) A murdări. 7 vt (Buc) A vopsi rău.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȘLUI, mușluiesc, vb. IV. Intranz. (Regional, despre animale) A mirosi, adulmeca, a mușina; a scotoci cu botul pentru a găsi de mîncare. Godacul mușluia pe lîngă o poartă, în ograda unui gospodar. SADOVEANU, O. VI 41. De nu mușluia un cîne pe la capul meu, aș fi dormit tun pîn-a doua zi. HOGAȘ, DR. II 26. Purcelul... mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos, cum e treaba porcului. CREANGĂ, P. 82.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mușluì v. Mold. 1. a mirosi, vorbind mai ales de porci: grohăind și mușluind pe jos CR.; 2. fig. a adulmeca. [Origină necunoascută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mușuli v vz mușlui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mușului v vz mușlui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍AMUȘULUI (-uesc) vb. tr. Trans. (FR.-CDR.) = MUȘLUI.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
mușluĭésc v. intr. și tr. (var. din moșmonesc, moșcodesc. Cp. și cu molfăĭesc și ung. pesletni, a hoĭnări). Nord. Miros, adulmec, scotocesc, cotelesc, scromolesc umblînd după mîncare (ca porcu și cînele). – În Tel. bușluĭesc, (rev. I. Crg. 5, 220), în Meh. mufluĭesc, în Pt. mușuluĭesc, în Trans. amușuluĭesc (Sov. 236). Și mujluĭesc și (vest) múșin, a -á. V. mișun 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mușuluĭésc, V. mușluĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mușlui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. mușluiește, 3 pl. mușluiesc, imperf. 3 sg. mușluia; conj. prez. 3 să mușluiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mușlui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. mușluiește, imperf. 3 sg. mușluia; conj. prez. 3 să mușluiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mușlui vb., ind. prez. 3 sg. mușluiește, imperf. 3 sg. mușluia; conj. prez. 3 sg. și pl. mușluiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MUȘLUI vb. v. adulmeca, mirosi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mușlui vb. v. ADULMECA. MIROSI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mușlui (-uesc, mușluit), vb. – A cerceta, a iscodi, a fi curios. Creație expresivă, cf. moșmoli. Numerose var.: amușlui, (a)mulului, bușlui, mujlui, mușina, acesta din urmă prin încrucișare cu mișuna. Der. din sb. njušiti „a respira” (Cihac, II, 206) nu pare probabilă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mușluiverb
- 1. (Despre unele animale) A scotoci cu botul pentru a găsi de mâncare, a umbla adulmecând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Godacul mușluia pe lîngă o poartă, în ograda unui gospodar. SADOVEANU, O. VI 41. DLRLC
- De nu mușluia un cîne pe la capul meu, aș fi dormit tun pîn-a doua zi. HOGAȘ, DR. II 26. DLRLC
- Purcelul... mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos, cum e treaba porcului. CREANGĂ, P. 82. DLRLC
-
etimologie:
- mușina DEX '98 DEX '09