CLARVIZIUNE s. f. Însușirea de a înțelege și de a prevedea desfășurarea unui fenomen; previziune. [Pr.: -zi-u-] – Clar + viziune (după fr. clairvoyance).

clarviziune sf [At: IORDAN, L. R. A. 229 / P: ~zi-u~ / Pl: ~ni / E: clar + viziune (după fr. clairvoyance)] Calitate a cuiva de a pătrunde esența unui fenomen și de a-i prevedea desfășurarea în viitor Si: clarvedere.

CLARVIZIUNE s. f. Calitatea cuiva de a pătrunde, de a pricepe un fenomen în toate amănuntele lui și de a-i prevedea desfășurarea în viitor mai limpede decât semenii săi. [Pr.: -zi-u-] – Clar + viziune (după fr. clairvoyance).

CLARVIZIUNE s. f. Însușirea celui care pătrunde, pricepe un fenomen în toate amănuntele lui, care prevede desfășurarea lucrurilor în viitor. Clarviziunea genială, capacitățea de a sesiza repede și de a descifra sensul lăuntric al evenimentelor viitoare – iată trăsătura caracteristică a lui Lenin. STALIN, O. VI 71. – Pronunțat: -zi-u-.

CLARVIZIUNE s.f. Însușirea de a pătrunde un fapt, un fenomen etc. și de a prevedea desfășurarea lui. [După fr. clairvoyance, it. chiaroveggenza].

CLARVIZIUNE s. f. însușirea de a pătrunde un fapt, un fenomen etc. și de a prevedea desfășurarea lui. (după fr. clairvoyance)

CLARVIZIUNE f. Capacitate de a fi clarvăzător. [G.-D. clarviziunii; Sil. -zi-u-] /clar + viziune

clarviziune (desp. -zi-u-) s. f., g.-d. art. clarviziunii

clarviziune (-zi-u-) s. f., g.-d. art. clarviziunii

clarviziune s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. clarviziunii

CLARVIZIUNE s. v. acuitate.

CLARVIZIUNE s. acuitate, agerime, pătrundere, perspicacitate, subtilitate, (livr.) sagacitate, (fam.) schepsis, (fig.) ascuțime. (~ spiritului.)

Clarviziune ≠ miopie, miopism