CLARVIZIUNE s. f. Însușirea celui care pătrunde, pricepe un fenomen în toate amănuntele lui, care prevede desfășurarea lucrurilor în viitor. Clarviziunea genială, capacitățea de a sesiza repede și de a descifra sensul lăuntric al evenimentelor viitoare – iată trăsătura caracteristică a lui Lenin. STALIN, O. VI 71. – Pronunțat: -zi-u-.