12 definiții pentru debita (cont.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEBITA2, debitez, vb. I. Tranz. A înscrie o sumă în debitul2 unui cont. – Din fr. débiter.

debita2 vt [At: I. PANȚU, PR. 84 / Pzi: ~tez / E: fr débiter] A înscrie o sumă în debitul2 (3) unui cont.

DEBITA2, debitez, vb. I. Tranz. A trece, a înregistra în contul unei persoane, al unei întreprinderi etc. mărfurile care i-au fost predate sau sumele de bani care i-au fost plătite. – Din fr. débiter.

DEBITA2, debitez, vb. I. Tranz. (În opoziție cu a credita) A trece în contul unei persoane, unei întreprinderi etc. (înscriind în coloanele registrelor de contabilitate) mărfurile care i-au fost predate sau sumele de bani care i-au fost plătite.

DEBITA2 vb. I. tr. (op. credita) A înscrie o sumă în coloana de debit a unui cont. [< fr. débiter].

DEBITA2 vb. tr. a înscrie o sumă în debitul2 (2) unui cont. (< fr. débiter)

A DEBITA2 ~ez tranz. (sume de bani, materiale) A înscrie în coloana de debit. /<fr. débiter

debità v. 1. a vinde cu mărunțișul; 2. a înscrie ca debitor; 3. fig. a recita, a declama: a debita un rol; 4. a spune, a povesti: a debita știri false.

*debitéz v. tr. (fr. débiter, d. débit, debit). Vînd, maĭ ales lucrurĭ micĭ și ușoare de mînuit. În contabilitate, înscriŭ la debit. Procur o cantitate de lichid orĭ de gaz într’un timp dat. Recitez, declam: debitez un rol în calitate de actor. Îndrug: a debita vrute și nevrute.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

debita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. debitez, 3 debitea; conj. prez. 1 sg. să debitez, 3 să debiteze

debita (a ~) vb., ind. prez. 3 debitea

debita (o cantitate de fluid, un text, o sumă de bani etc.) vb., ind. prez. 1 sg. debitez, 3 sg. și pl. debitea

Intrare: debita (cont.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • debita
  • debitare
  • debitat
  • debitatu‑
  • debitând
  • debitându‑
singular plural
  • debitea
  • debitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • debitez
(să)
  • debitez
  • debitam
  • debitai
  • debitasem
a II-a (tu)
  • debitezi
(să)
  • debitezi
  • debitai
  • debitași
  • debitaseși
a III-a (el, ea)
  • debitea
(să)
  • debiteze
  • debita
  • debită
  • debitase
plural I (noi)
  • debităm
(să)
  • debităm
  • debitam
  • debitarăm
  • debitaserăm
  • debitasem
a II-a (voi)
  • debitați
(să)
  • debitați
  • debitați
  • debitarăți
  • debitaserăți
  • debitaseți
a III-a (ei, ele)
  • debitea
(să)
  • debiteze
  • debitau
  • debita
  • debitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

debita, debitezverb

  • 1. A înscrie o sumă în debitul unui cont. MDA2 DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.