11 definiții pentru zbicire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBICIRE, zbiciri, s. f. (Pop.) Faptul de a (se) zbici1.V. zbici1.

zbicire sf [At: I. IONESCU, B. C. 72/17 / Pl: ~ri / E: zbici3] (Îvp) Zvântare (1).

zbicire s.f. Faptul de a (se) zbici2; zvîntare. • pl. -i. /v. zbici2.

ZBICIRE, zbiciri, s. f. Faptul de a (se) zbici1.V. zbici1.

ZBICIRE, zbiciri, s. f. Faptul de a (se) zbici3; zvîntare, uscare. La cîmp am ieșit o dată cu venirea primăverii și cu cele dintîi zbiciri, SADOVEANU, O. VI 171. Aici se vede în șes o lucrare de îmbunătățire... a pămîntului prin zbicirea și scurgerea apelor ce-l deteriorează. IONESCU, D. 174.

ZBICIRE, zbiciri, s. f. Faptul de a (se) zbici2; zvîntare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zbicire (uscare) (pop.) s. f., g.-d. art. zbicirii; pl. zbiciri

zbicire (uscare) (pop.) s. f., g.-d. art. zbicirii; pl. zbiciri

zbicire (uscare) s. f., g.-d. art. zbicirii; pl. zbiciri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBICIRE s. uscare, zvîntare. (~ rufelor.)

Intrare: zbicire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbicire
  • zbicirea
plural
  • zbiciri
  • zbicirile
genitiv-dativ singular
  • zbiciri
  • zbicirii
plural
  • zbiciri
  • zbicirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbicire, zbicirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) zbici (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La cîmp am ieșit o dată cu venirea primăverii și cu cele dintîi zbiciri, SADOVEANU, O. VI 171. DLRLC
    • format_quote Aici se vede în șes o lucrare de îmbunătățire... a pămîntului prin zbicirea și scurgerea apelor ce-l deteriorează. IONESCU, D. 174. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.