9 definiții pentru regrupare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REGRUPARE, regrupări, s. f. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei. – V. regrupa.
REGRUPARE, regrupări, s. f. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei. – V. regrupa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
regrupare sf [At: STANCU, R. A. IV, 77 / Pl: ~pări / E: regrupa] 1 Reunire (2). 2 Reorganizare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REGRUPARE, regrupări, s. f. Acțiunea de a regrupa și rezultatul ei; reunire. Regruparea forțelor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REGRUPARE s.f. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei; reunire. [< regrupa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
regrupare (desp. re-gru-) s. f., g.-d. art. regrupării; pl. regrupări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
regrupare (re-gru-) s. f., g.-d. art. regrupării; pl. regrupări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
regrupare s. f. (sil. -gru-); pl. regrupări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REGRUPARE s. v. reunire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REGRUPARE s. reunire. (~ celor două regimente.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: re-gru-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
regrupare, regrupărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: reunire
- Regruparea forțelor. DLRLC
-
etimologie:
- regrupa DEX '09 DEX '98 DN