opțiuni
  • info

4 definiții pentru olecăire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

olecăire sf [At: NEAGOE, ÎNV. 309/21 / Pl: ~ri / E: olecăi] (Îvr) Văicăreală.

OLECĂIRE s. f. (ȚR) Tînguire, văicăreală. Cîte lacrămi și suspin și olecăiri ne vor împresura. NEAGOE. Etimologie: olecăi. Vezi și olecăi, olecăios, olecăit, olecăitură. Cf. goid, olecăit, olecăitură.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OLECĂIRE s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.

olecăire s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.

Intrare: olecăire
olecăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olecăire
  • olecăirea
plural
  • olecăiri
  • olecăirile
genitiv-dativ singular
  • olecăiri
  • olecăirii
plural
  • olecăiri
  • olecăirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

olecăire, olecăirisubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.