13 definiții pentru nămeți

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂMEȚI, pers. 3 nămețește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A acoperi cu multă zăpadă; a troieni, a înzăpezi. [Var.: nemeți vb. IV] – Din nămete.

NĂMEȚI, pers. 3 nămețește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A acoperi cu multă zăpadă; a troieni, a înzăpezi. [Var.: nemeți vb. IV] – Din nămete.

nămeți vt [At: CARAGIALE, O. I, 177 / V: nămeti / Pzi: 3 ește / E: nămete] (Pop) 1 A acoperi cu multă zăpadă. 2 A împiedica ieșirea sau deplasarea cuiva sau a unui vehicul din cauza marii cantități de zăpadă căzute.

NĂMEȚI, pers. 3 nămețește, vb. IV. Tranz. (Regional) A acoperi cu mormane de zăpadă; a înzăpezi, a troieni. Grea zăpadă mi-a picat, Oile le-a nămețit, Dulăii mi-a risipit. ANT. LIT. POP. I 490.

A NĂMEȚI pers. 3 ~ește tranz. pop. (căi de comunicare, terenuri etc.) A acoperi cu nămeți; a întroieni; a înzăpezi. /Din nămete

NEMEȚI vb. IV v. nămeți.

nemeți v vz nămeți[1] corectat(ă)

  1. În original, trimitere circulară: nemeți v vz nemeți. — cata

nămețésc și nemețésc v. tr. (d. nămete). Vest. Troĭenesc. – Și înă- saŭ înnă-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nămeți (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. nămețește, 3 pl. nămețesc, imperf. 3 sg. nămețea; conj. prez. 3 să nămețească

nămeți (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. nămețește, imperf. 3 sg. nămețea; conj. prez. 3 nămețească

nămeți vb., ind. prez. 3 sg. nămețește, imperf. 3 sg. nămețea; conj. prez. 3 sg. nămețească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂMEȚI vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) înzăpezi, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~ după ninsoare.)

Intrare: nămeți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nămeți
  • nămețire
  • nămețit
  • nămețitu‑
  • nămețind
  • nămețindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • nămețește
(să)
  • nămețească
  • nămețea
  • nămeți
  • nămețise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • nămețesc
(să)
  • nămețească
  • nămețeau
  • nămeți
  • nămețiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nemeți
  • nemețire
  • nemețit
  • nemețitu‑
  • nemețind
  • nemețindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • nemețește
(să)
  • nemețească
  • nemețea
  • nemeți
  • nemețise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • nemețesc
(să)
  • nemețească
  • nemețeau
  • nemeți
  • nemețiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nămețiverb

etimologie:
  • nămete DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.