opțiuni
  • info

9 definiții pentru dezmeticit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZMETICIT, -Ă, dezmeticiți, -te, adj. (Adesea fig.) Care și-a revenit după o amețeală, o spaimă etc. [Var.: dezmetecit, -ă adj.] – V. dezmetici.

DEZMETICIT, -Ă, dezmeticiți, -te, adj. (Adesea fig.) Care și-a revenit după o amețeală, o spaimă etc. [Var.: dezmetecit, -ă adj.] – V. dezmetici.

dezmeticit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dezmetici] 1 Dezmeticire (1). 2 (Pex) Demență. 3-5 Dezmeticire (3-5).

dezmeticit2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (pop) ~tecit / S și: desm~ / Pl: ~iți, ~e / E: dezmetici] 1 (Înv) Înnebunit Cf dezmetici (2). 2 Care și-a revenit dintr-o stare emotivă puternică (dintr-o amețeală, din leșin etc.) Si: (înv) dezamețit Cf dezmetici (3). 3 (Fig) Clarificat asupra unei probleme, situații etc. Si: dumerit. modificată

DEZMETICIT, -Ă, dezmeticiți, -te, adj. Revenit în simțiri, adus la realitate, trezit dintr-un leșin, dintr-o spaimă etc. Constantin, dezmeticit, înfipse în ea cuțitul. GALACTION, O. I 148. Dezmeticit, Paler și-a dezlipit cu greu buzele arse de febra întîmplării misterioase. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 119. – Variantă: dezmetecit, -ă adj.

DEZMETECIT, -Ă adj. v. dezmeticit.

DEZMETECIT, -Ă adj. v. dezmeticit.

DEZMETECIT, -Ă adj. v. dezmeticit.

dezmetecit, ~ă a vz dezmeticit

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZMETICIT adj. recules, trezit, (rar) dezamețit. (Un om ~ din uluială.)

DEZMETICIT adj. recules, trezit, (rar) dezamețit. (Un om ~ din uluială.)

Dezmeticit ≠ buimac, zăpăcit

Intrare: dezmeticit
dezmeticit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmeticit
  • dezmeticitul
  • dezmeticitu‑
  • dezmeticită
  • dezmeticita
plural
  • dezmeticiți
  • dezmeticiții
  • dezmeticite
  • dezmeticitele
genitiv-dativ singular
  • dezmeticit
  • dezmeticitului
  • dezmeticite
  • dezmeticitei
plural
  • dezmeticiți
  • dezmeticiților
  • dezmeticite
  • dezmeticitelor
vocativ singular — —
plural — —
dezmetecit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmetecit
  • dezmetecitul
  • dezmetecitu‑
  • dezmetecită
  • dezmetecita
plural
  • dezmeteciți
  • dezmeteciții
  • dezmetecite
  • dezmetecitele
genitiv-dativ singular
  • dezmetecit
  • dezmetecitului
  • dezmetecite
  • dezmetecitei
plural
  • dezmeteciți
  • dezmeteciților
  • dezmetecite
  • dezmetecitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezmeticit, dezmeticităadjectiv

  • 1. adesea figurat Care și-a revenit după o amețeală, o spaimă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezamețit recules trezit antonime: buimac zăpăcit
    • format_quote Constantin, dezmeticit, înfipse în ea cuțitul. GALACTION, O. I 148. DLRLC
    • format_quote Dezmeticit, Paler și-a dezlipit cu greu buzele arse de febra întîmplării misterioase. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 119. DLRLC
etimologie:
  • vezi dezmetici DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.