15 definiții pentru compozit (adj.)
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPOZIT, -Ă, compoziți, -te, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Alcătuit din elemente disparate, felurite, heteroclit. ◊ Ordinul compozit (și substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute și cu frunze de acantă, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintic. 2. S. f. (La pl.) Familie de plante superioare, dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, cu flori mici, simple și numeroase, dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative; compozee; (și la sg.) plantă din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă compozită. 3. S. n. pl. (Tehn.) Materiale ce reunesc într-un singur produs unele elemente care, de obicei, nu se asociază în mod natural. – Din fr. composite, lat. compositus.
compozit, ~ă [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: fr composite, lat compositus] 1 a Alcătuit din elemente disparate. 2-3 sn, a (Aht; îs) Ordin ~ (Ordin arhitectonic antic) ale cărui coloane au capitelul format din foile de acant ale stilului corintic și volutele stilului ionic. 4 sn (Aht) Sistem arhitectonic ornamentat excesiv. 5 sf (Lpl) Familie de plante superioare, dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, cu flori mici simple și numeroase, dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative Si: compozee. 6 sf (Șls) Plantă din familia compozitelor (5). 7 snp (Teh) Materiale care reunesc într-un singur produs elemente care, de obicei, nu se asociază în mod natural.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPOZIT, -Ă, compoziți, -te, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Alcătuit din elemente disparate, felurite. ◊ Ordinul compozit (și substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute și cu foi de acantă, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintic. 2. S. f. (La pl.) Familie de plante superioare, dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, cu flori mici, simple și numeroase, dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative; compozee; (și la sg.) plantă din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă compozită. 3. S. n. pl. (Tehn.) Materiale care reunesc într-un singur produs unele elemente care, de obicei, nu se asociază în mod natural. – Din fr. composite, lat. compositus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPOZIT, -Ă, compozite, adj. Alcătuit din elemente felurite, disparate. ◊ Ordinul compozit (și substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute și foi de acant, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintian.COMPOZIT
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPOZIT adj. Făcut, compus din elemente disparate. ◊ Ordin compozit (și s.n.) = ordin arhitectonic folosit de romani, caracterizat prin capitelul care reunește voluta ionică cu frunza de acant din capitelul corintic. [Cf. fr. composite, lat. compositus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPOZIT, -Ă adj. I. alcătuit din elemente sau materiale diferite. ♦ ordin ~ (și s. n.) ordin arhitectonic la romani, care îmbină capitelul corintic cu voluta ionică. II. s. n. pl. (tehn.) materiale care reunesc elemente diferite într-un singur produs. (< fr. composite, lat. compositus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COMPOZIT2 ~e n. Ordin arhitectonic din antichitate care se caracterizează prin îmbinarea elementelor ionice cu cele corintiene. /<fr. composités, lat. compositus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COMPOZIT1 ~tă (~ți, ~te) Care constă din elemente de natură diferită. /<fr. composités, lat. compositus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
compozit a. și n. unul din cele 5 ordine de arhitectură, compus din corintian și ionic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*compózit, -ă adj. (lat. com-pósitus, compus). Arh. Ordin compozit, un ordin compus din cel corintian și cel ionic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
compozit1 adj. m. (vulcan ~), pl. compoziți; adj. f. compozită (plantă ~), s. f., pl. compozite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
compozit adj. m., pl. compoziți; f. compozită, pl. compozite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
compozit adj. m., pl. compoziți; (bot.) f. sg. compozită, pl. compozite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COMPOZIT adj., s. 1. adj. heteroclit. (Un ansamblu ~.) 2. adj., s. (BOT.) compozee. (Plantă ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COMPOZIT adj., s. 1. adj. heteroclit. (Un ansamblu ~.) 2. adj., s. (BOT.) compozee. (Plantă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
compozit, compozităadjectiv
- 1. Alcătuit din elemente disparate, felurite. DEX '09 DLRLC DNsinonime: eteroclit
- 1.1. Ordinul compozit = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute și cu frunze de acantă, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintic. DEX '09 DLRLC DN
-
etimologie:
- composite DEX '09 DEX '98 DN
- compositus DEX '09 DEX '98 DN