Definiția cu ID-ul 1213359:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țângău sm [At: HELIADE, D. J. 159/20 / V: țin~, (reg) țan~, țăn~, țangâu, țincău, țânglău / Pl: ~ăi / E: țânc2 + -ău] (Pop; dep) 1 Flăcăiandru (1). 2 (Pex) Țânc2 (22). 3 (Buc) Copil slăbuț, dar harnic.