țoc, s.n. – În expr. cu țoc în poc = cu toate lucrurile (Brediceanu, 1957), cu toată avuția (Bârlea, 1924), cu toate hodrobeiele. „C-om mere cu țoc în poc / Până ce-om ajunge în foc; / Vom merge cu pușca-n spate / Până-n ceasul cel de moarte” (Brediceanu, 1957: 35). – Reproduce expresia germ. mit Sack und Pack (v. Graur).