Definiția cu ID-ul 508993:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șuncă (-ci), s. f. – Jambon. Germ. Schinken, dial. Schunke (Cihac, II, 397; Borcea 213; Gáldi, Dict., 183), cf. mag. sonka, sunka, sb., cr. šunka.