șuber sn [At: MDT / V: (reg) șibăr, ~băr, șugur / Pl: ~e / E: ger Schieber] 1 (Teh) Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze Si: registru, ventil. 2 (Min) Dispozitiv în formă de pâlnie, prevăzut cu un organ de reglare, montat la capătul inferior al unui rostogol, prin care alunecă materialul ce se încarcă în vagonete. 3 (Min; Trs; îf șubăr) Gură a rostogolului. 4 (Min; Trs; îaf) Despărțitură în suitoare, în formă de jgheab, prin care se scurge rambleul sau cărbunele. 5 (Reg) Zăvor. 6 (Reg) Stavilă la moară. 7 (Buc; Mol) Horn (1). 8 (Reg; îf șubăr) Concasor.