Definiția cu ID-ul 1124674:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
întemeietor, ~oare smf, a [At: E. VĂCĂRESCU, IST. 147 / V: ~itor / Pl: ~i, ~oare / E: întemeia + -itor] 1-2 (Persoană) care a întemeiat (1) ceva Si: ctitor, fondator, (înv) întemeliitor (1-2).