ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (Înv. și arh.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Din zurba + [gâlcea]vă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zurbávă (înv.) s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZURBÁVĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zurbávă s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Înv. și arh.) Rebel; gălăgois. – Din zurba + suf. -av.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ZURBÁV, -Ă, zurbávi, -e, adj. (Înv. și arhaizant) Rebel.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ZURBÁV adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zurbáv adj. m., pl. zurbávi; f. sg. zurbávă, pl. zurbáve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink