vărsător, -oare adj., s.m. I 1 adj. Care varsă. ◊ Loc.adj. Vărsător de sînge (nevinovat) = ucigaș. 2 s.m. (înv., reg.) Meșter turnător. Un vărsător de ceară (C. NEGR.) II s.m. 1 (astron.; art.) Constelație din emisfera australă, formată din stele puțin strălucitoare și din nebuloase, care este vizibilă toamna. 2 (astrol.; și nm. pr.) Una dintre cele douăsprezece zodii ale anului, cuprinsă între 20 ianuarie și 18 februarie. ♦ Unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului, reprezentînd un bătrîn care ține sub braț sau pe umăr una sau două amfore, o ființă fabuloasă cu coadă de pește etc. ♦ Persoană născută în aceată zodie. • pl. -ori, -oare. /vărsa + -ător.