vînătaie s.f. Pată vînătă care apare pe corp ca urmare a lezării țesuturilor și a hemoragiilor subcutanate (provocate de lovituri); echimoză, vinețeală, (înv., reg.) vînătare, (înv.) vînătură. Avea doar cîteva vînătîi pe obraz și o pleoapă mai umflată (VOIC.). • sil. -ta-ie. pl. -ăi. /vînăt + -aie.