voluptate sf [At: LAZĂR, P. T. 107 / Pl: ~tăți / E: fr volupté, lat voluptas, -atis] 1 Plăcere a simțurilor trăită cu intensitate deosebită Si: senzualitate, (rar) voluptuozitate. 2 Stare accentuată de satisfacție fiziologică. 3 (Prc) Satisfacție intensă provocată de actul sexual. 4 (Fig) Satisfacție intensă de ordin moral sau intelectual. 5 (Fig) Emoție estetică. 6 Caracter senzual. 7 Înclinație naturală pentru plăceri senzuale.