volieră s.f. Cușcă, colivie (foarte) mare sau spațiu, cu pereții din plasă de sîrmă, special amenajat pentru a permite zborul, în care se cresc și se țin unele păsări (porumbei, fazani etc.). Eram nevoiți să mînăm devreme la culcare în volierele înalte cîrdurile de fazani (VOIC.). • sil. -li-e-. pl. -e. /<fr. voliére.