Definiția cu ID-ul 1250471:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VISTIERNIC s. m. (Mold., ȚR) Vistier (uneori cu determinări de tipul mare, vel). A: Anumea Jlie Cantacuzino biv vel visternic și Ilie Catargiul, tij, fusese visternic mare. NCL II, 288. Numai Toma vornicul și cu frate-său, vistiernicul lordachi, . . . s-au agiunsu cu nepotu-său. NECULCE; cf. URECHE; M. COSTIN; NCL II, 289, 290, 292, 293; PSEUDO-COSTIN, 6r, 19r. B: Au trimis pă . . . Iordache Ruset vistiarnecul sol la Măriia sa Vodă. R. GRECEANU. Variante: visternic (URECHE; M. COSTIN; NCL II, 288, 289, 290, 292, 293; PSEUDO-COSTIN, 6r, 19r; NECULCE), vistiarnec (R. GRECEANU). Etimologie: vistier + suf. -nic. Vezi și visterie, visterniceasă, visternicel, visternicie, vistier. Cf. v i s t i e r.