VERÍC, verici, s. m. (Pop. și fam.; ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. – Văr + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

VERÍC s. v. văr, verișor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

veríc s. m., pl. veríci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink