vecernie s.f. (bis.) 1 Slujbă religioasă care se face în biserică spre seară, în ajunul sau în ziua unei sărbători. ◊ Fig. Vîntul cel trist... cîntă în vecernii de iarnă rugăciunile morților (IORGA). 2 Timp al zilei pe la apusul soarelui (cînd are loc această slujbă religioasă); chindie. 3 Ext. (ist.) Vecerniile siciliene = vesperile siciliene. • pl. -ii. g.-d. -iei. și (reg.) vecerne, vecernă, vicernie s.f. /<slav. вечерьнꙗ.