Definiția cu ID-ul 933195:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

UZ s. n. (< lat. usus, cf. fr. us, it. uso): folosire, întrebuințare obișnuită, comună, frecventă a unui cuvânt. Termen folosit în sintagma ieșit (ă) din uz (cu referire la un cuvânt sau la o expresie). ◊ ~ limbii: mișcare permanentă de adaptare a structurii unei limbi la necesitățile social-culturale ale vorbitorilor ei. Se opune normei (v.).