opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URECHEAT, -Ă, urecheați, -te, adj. Care are urechi mari. ♦ (Substantivat, m.) Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. – Din ureche.

URECHEAT, -Ă, urecheați, -te, adj. Care are urechi mari. ♦ (Substantivat, m.) Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. – Din ureche.

urecheat, ~ă [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~ecat a / Pl: ~ați, ~e / E: ureche + -at] 1 a Cu urechi (1) mari Si: (reg) urechios. 2 a (Orn; îc) Ciocârlie ~ă Specie de ciocârlie, cu câteva pene înguste, lungi, negre, ridicate în sus pe ambele laturi ale capului (Eremophila alpestris flava). 3 sm (Gmț) Nume dat iepurelui sau măgarului. 4 a (Reg) Într-o ureche (175).

URECHEAT, -Ă, urecheați, -te, adj. Cu urechi mari. E lung, urecheat, buzat și practic. CAMIL PETRESCU, U. N. 370. Se strînsese toți magararii din Ems și împregiurimi cu urecheații lor cursieri. NEGRUZZI, S. I 330. ♦ (Substantivat) Poreclă dată iepurelui și măgarului. S-ascundea urecheatul și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară. ALEXANDRESCU, M. 329.

URECHEAT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care are urechi mari. /Din ureche

urecheát, -ă adj. Cu urechile marĭ. S. m. Iron. Măgar. – În vest -chĭat. V. la trunchez.

URECHEA, urechez, vb. I. Tranz. A trage pe cineva de urechi (pentru a-l pedepsi); p. gener. a bate (un copil). – Din ureche.

URECHEA, urechez, vb. I. Tranz. A trage pe cineva de urechi (pentru a-l pedepsi); p. gener. a bate (un copil). – Din ureche.

urecat, ~ă a vz urecheat

urechea vt [At: JIPESCU, O. 118 / V: ~chi / Pzi: ~chez / E: ureche] 1A trage de urechi (drept pedeapsă). 2 (Pex) A bate (un copil).

urechi v vz urechea

URECHEA, urechez, vb. I. Tranz. A trage (pe cineva) de urechi (pentru a-i aplica o pedeapsă). Grozav îmi place să urechez pe cei obraznici. La TDRG.

A URECHEA ~ez tranz. A pedepsi trăgând de urechi. /Din ureche

urechià v. fam. a trage de urechi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urechea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. urechez, 3 urechează, 1 pl. urechem; conj. prez. 1 sg. să urechez, 3 să urecheze; ger. urechind

urechea (a ~) vb., ind. prez. 3 urechează, 1 pl. urechem; conj. prez. 3 să urecheze; ger. urechind; part. urecheat

urechea vb., ind. prez. 1 sg. urechez, 3 sg. și pl. urechează, 1 pl. urechem; conj. prez. 3 sg. și pl. urecheze; ger. urechind; part. urecheat

urechea (ind. prez. 3 sg. și pl. urechează, 1 pl. urechem, ger. urechind, part. urecheat)

urechez, -chiază 3, -cheze 3 conj., -chiam 1 imp., -chiat prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URECHEAT s. v. asin, iepure, măgar.

urecheat s. v. ASIN. IEPURE. MĂGAR.

Intrare: urecheat
urecheat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urecheat
  • urecheatul
  • urecheatu‑
  • urecheată
  • urecheata
plural
  • urecheați
  • urecheații
  • urecheate
  • urecheatele
genitiv-dativ singular
  • urecheat
  • urecheatului
  • urecheate
  • urecheatei
plural
  • urecheați
  • urecheaților
  • urecheate
  • urecheatelor
vocativ singular — —
plural — —
urecat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: urechea
verb (VT208)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urechea
  • urechere
  • urecheat
  • urecheatu‑
  • urechind
  • urechindu‑
 singular plural
  • urechează
  • urecheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urechez
 (să)
  • urechez
  • urecheam
  • urecheai
  • urecheasem
a II-a (tu)
  • urechezi
 (să)
  • urechezi
  • urecheai
  • urecheași
  • urecheaseși
a III-a (el, ea)
  • urechează
 (să)
  • urecheze
  • urechea
  • ureche
  • urechease
plural I (noi)
  • urechem
 (să)
  • urechem
  • urecheam
  • urechearăm
  • urecheaserăm
  • urecheasem
a II-a (voi)
  • urecheați
 (să)
  • urecheați
  • urecheați
  • urechearăți
  • urecheaserăți
  • urecheaseți
a III-a (ei, ele)
  • urechează
 (să)
  • urecheze
  • urecheau
  • urecheară
  • urecheaseră
urechi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urecheat, urecheatăadjectiv

  • 1. Care are urechi mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote E lung, urecheat, buzat și practic. CAMIL PETRESCU, U. N. 370. DLRLC
    • format_quote Se strînsese toți magararii din Ems și împregiurimi cu urecheații lor cursieri. NEGRUZZI, S. I 330. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat masculin Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: asin iepure măgar
      • format_quote S-ascundea urecheatul și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară. ALEXANDRESCU, M. 329. DLRLC
etimologie:
  • ureche DEX '09 DEX '98 NODEX

urechea, urechezverb

  • 1. A trage pe cineva de urechi (pentru a-l pedepsi). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Grozav îmi place să urechez pe cei obraznici. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • ureche DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.