URECHE subst. 1. Ureache 1505 (16 B I 34); Urechi, Grigorie, cronicarul; Ureacli = Ureche (C Ștef); Urecle, mold., 1437 (Glos); Ureche pan, mare vornic (16 A IV134); – Ioan ard. (C Cos II 488); Urechia, V. A prof. 2. Urecheanul, mold., 1533 (Glos). 3. Urechiatul, Stoica, armaș, munt. (Glos).