unsoare sf [At: VARLAAM, C. 84 / Pl: ~ori / G-D: și: (înv) ~ei, ~oriei / E: uns¹ + -oare] 1 Substanță grasă, uleioasă sau păstoasă (de origine animală, vegetală sau minerală) utilizată la ungere (1) Si: (înv) unsură (1), (reg) unseală (1), (îrg) untură . 2 (Îs) ~ de pește Untură de pește Si: untură (7). 3 (Îvr) Secreție grasă a pielii. 4 (Reg; șîs ~ dulce) Untură (5). 5 (Reg; șîs) ~ sărată Osânză (1) sărată în vederea conservării. 6 (Pop) Acoperire a unui obiect cu un strat (subțire) de materie grasă. 7 (Pop) Ungere (1). 8 (Înv) Ungere cu o substanță uleioasă, parfumată în săvârșirea unor ritualuri religioase Si: (înv) unsură (3). 9 (Înv; și urmat de determinarea „cu mir”) Consacrare în funcție (prin ungere cu mir¹) Si: (înv) unsură (4).