8 definiții pentru unitarianism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UNITARIANISM s. n. Doctrină care susține unitatea lui Dumnezeu și respinge învățătura despre Treime. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. unitarianisme, engl. unitarianism.
unitarianism sn [At: M. D. ENC. / P: -ri-a- / Pl: ? / E: fr unitarianisme] Doctrină a unei biserici protestante antitrinitariste, apărută în sec. XVI în Europa Si: (rar) unitarism.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNITARIANISM s. n. Doctrină creștină reformată apărută în secolul al XVI-lea în unele țări europene. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. unitarianisme, engl. unitarianism.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
UNITARIANISM s.n. (Bis.) Unitarism. [Pron. -ri-a-. / cf. it. unitarianismo, engl. unitarianism].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UNITARIANISM s. n. doctrină creștină reformată apărută în sec. XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu; unitarism. (după fr. unitarisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
UNITARIANISM n. Doctrină religioasă creștină reformată, care nu recunoaște trinitatea, reprezentându-l pe Dumnezeu ca o singură persoană. [Sil. -ri-a-] /<fr. unitarianisme, engl. unitarianism
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
unitarianism s. n. (sil. -ri-a-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
unitarianism s. n. Doctrină protestantă antitrinitară, apărută în sec. 16 în diferite țări europene și întemeiată de Socinus Faustus (1539-1604), teolog italian. În Transilvania, Bis. unitariană a fost înființată de reformatorul Francisc David (1510-1579). V. și socianism. – Din unitar + suf. -ism.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -ri-a-
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
unitarianismsubstantiv neutru
- 1. Doctrină care susține unitatea lui Dumnezeu și respinge învățătura despre Treime. DEX '09
- diferențiere Doctrină creștină reformată apărută în secolul XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu. DEX '98 DN MDN '00sinonime: unitarism
- diferențiere Doctrină protestantă antitrinitară, apărută în secolul XVI în diferite țări europene și întemeiată de Socinus Faustus (1539-1604), teolog italian. În Transilvania, Biserica unitariană a fost înființată de reformatorul Francisc David (1510-1579). D.Religios
etimologie:
- unitarianisme DEX '09 DEX '98 MDN '00
- unitarianism DEX '09 DEX '98 DN