undiță¹ sf [At: (a. 1550-1580) CUV. D. BĂTR II, 289/2 / V: (înv) ~deță, (reg) undiț (Pl: ~i) sm, ~dri~, ungli~, îndi~ / A și: undiță / Pl: ~țe, (pop) ~ți / E: slv ѫдица] 1 Unealtă de pescuit dintr-o vargă flexibilă de care se leagă o sfoară sau un fir de material plastic la capăt cu un cârlig în care se pune momeala pentru pește. 2 (Prc) Cârligul undiței (1). 3 (Îs) ~ de mână Undiță fără vargă, firul ținându-se în mână, întrebuințată la pescuitul în mare. 4 (Îe) A se prinde în ~ A intra într-o mare încurcătură. 5 (Îae) A se lăsa ademenit, surprins de o capcană. 6 (Îrg) Cârlig (1). 7 (Îvr; îs) ~ hirurghicească Instrument chirurgical ca un cârlig. 8 (Iht; Trs) Zvârlugă (Cobilitis taenia).