uib sn [At: PAMFILE, CER. 173 / V: oib / Pl: ~uri / E: ml obvius] 1 (Mun) Cuprins¹ (9). 2 (Reg) Fel de a fi Si: natură, specific. 3 (Reg; îe) În ~ul locului Pretutindeni. 4 (Reg; îae) La întâmplare. 5 (Reg; îae) Peste tot. 6 (Reg; îe) În ~ul lumii În lumea largă. 7 (Reg; îe) A fi în ~ul locului (sau în ~ul cuiva) A se comporta după firea și obiceiurile locului (sau ale cuiva). 8 (Reg; îae) A fi pe placul cuiva. 9 (Reg; îae) A se acomoda. 10 (Olt; îlpp) În ~ul... În ciuda... 11 (Olt; îal) De urâtul cuiva. 12 (Olt; îal) Sub pretextul... 13 (Reg) Bucluc (7).