Definiția cu ID-ul 1194553:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tătănea sf [At: HEM, 2180 / V: (reg) ~tân-, ~ten~, ~tin~, teten~, titin~, tut~ / Pl: ~ese / E: tatin + -easă] 1 Plantă erbacee cu tulpina ramificată, acoperită cu peri aspri, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse în raceme Si: (reg) barba-tatei, boracioc, gavăț, iarbă-băloasă, iarba-lui-Tatin, iarba-tatălui, iarba-neagră, ploșnițoasă, rădăcină-neagră, tainic (19), tat (2), tatană, tatin (1), tăltinoacă, tătănească (1), tătăneață (1), tătinoaie, zlac (Symphytum officinale). 2 (Bot; reg; îc) ~-de-munte sau ~-de-pădure Brustur-negru (Symphytum cordatum). 3 (Reg; îf titineasă) Mâncare pentru păsări de curte, făcută din plante fierte și amestecate cu mălai Si: (reg) tătăneață (2).