Definiția cu ID-ul 973735:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TĂTAR etnic. 1. Ca prenume: Tatar, nepot lui „Dragus Olahus” mar., 1368 (Iorga III 213); – nepotul lui Șărb (16 A I... ); Ursul, vătag 1630 (Isp II1); acestea nu indică originea etnică. 2. Ca supranume: Petir Tătarul (Ștef); nume de familie: Tătar, munt. (17 B I 210); -u, ard. 1722 (Paș); – Fătul (16 A I 494); -ul Crîstea, boier, 1418 (Div 57); -ul, Stoica 1569, fiul lui Buchi (Drj 113). 3. Tătara b. (16 B I 85). 4. Tătăraș, Simion țig. (16 A V 214) < subst. tătăraș supranume pentru țiganii robi, capturați de la Tătari (explic. N. Iorga), cf. cartierul Tătărași din Iași și Tătărășeni s. 5. Tătar/escu; -ăști, -ești, -ița, -ani, -ăi, -oaia, -uși ss.; Tătarca t. (SurXVIII). 6. Tătărna b., cu soția sa Tătărnaca (16 A IV 226).