TURNICHET s. n. 1. (mar.) rolă metalică fixată vertical în puncte, care împiedică frecarea lanțului ancorei sau al parâmelor. 2. masă rotativă pe care se așază sticlele spre a fi umplute cu lichide, în industria alimentară. 3. bare în cruce care se rotesc pe un ax vertical, permițând trecerea câte unei singure persoane. 4. lansare (2). 5. instrument în formă de garou, pentru comprimarea arterelor. (< fr. tourniquet)